Ucrainenii şi basarabenii, dornici să ajungă mai uşor la muncă în Uniunea Europeană, au ajuns să dubleze populaţia satelor de la graniţa de nord a României. Aşa s-a ajuns ca la o singură adresă, în România, să locuiască pe hârtie peste 200-300 de oameni.

La Botoşani, singurul judeţ care are graniţă cu Ucraina (la nord) şi cu Republica Moldova (la est), are puncte de trecere ale frontierei cu ambele state.   

Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, Botoşaniul a devenit un El Dorado al ucrainenilor şi basarabenilor dornici să plece mai uşor la muncă în străinătate. Miza este obţinerea unui buletin românesc, pentru a pleca nestingheriţi în statele UE, scrie Adevărul.

Miile de „străini“ care s-au stabilit doar în acte la Botoşani, în ultimii patru ani, au dublat populaţia a trei comune de frontieră.   

Consecinţele administrative sunt multiple: creşterea, fără acoperirea reală, a numărului de consilieri locali, mărirea bugetelor locale, apariţia găzdaşilor de meserie şi posibilitatea trecerii comunelor respective la statutul de oraş.   

„Nu-i cunosc, nu ştiu ce fac oamenii ăştia“   

Vârful Câmpului este o comună mare situată la numai câţiva kilometri de graniţa României cu Ucraina, aproape de punctul de trecere al frontierei Siret.    Este una dintre comunele din judeţul Botoşani unde populaţia s-a dublat în ultimii patru ani. În anul 2016, comuna Vârful Câmpului avea în jur de 3.000 de locuitori. În luna august 2020, populaţia comunei a ajuns la aproape 6.000 de locuitori. Majoritatea locuiesc fictiv însă în satele de la Vârful Câmpului.   

„La alegerile trecute cred că erau vreo 3.000 de ucrainieni. Se duc direct cu gazda, la centrul de evidenţă a populaţiei de la Bucecea, oraşul cel mai apropiat de noi. Nu-i cunosc, nu ştiu cine sunt şi ce fac oamenii ăştia. Nu-i vede nimeni prin comună“, spune primăriţa Maria Huţu.  

În aceeaşi situaţie se află şi primarul din Ripiceni, Gabriel Talef, comună unde populaţia a crescut de la 2.071 de locuitori la 4.764, în ultimii patru ani. Majoritatea noilor veniţi doar îngroaşă statistica, fără să locuiască efectiv la Ripiceni. La Drăguşeni, poate fi de asemenea constatat acelaşi fenomen.    Totul contra cost   Constantin Gabur, şeful de la Evidenţa Populaţiei din municipiul Botoşani, explică tactica prin care se acţionează. După ce basarabenii şi ucrainenii dobândesc cetăţenia, următorul pas este înregistrarea actelor de stare civilă, adică certificatul de naştere şi de căsătorie. Asta se face în localitatea în care cetăţeanul are domiciliul stabil.   

„Ori basarabenii şi ucrainenii nu au avut domiciliu stabil în România. Dacă nu ne întreabă pe noi, intră pe mâna unor escroci care am impresia că-i jumulesc de bani. Ei le spun: . Ori, în realitate, transcrierea nu costă. Nici cinci bani. După ce-şi fac certificate de stare civilă pot să-şi facă paşaport sau carte de identitate. Marea majoritate vor să-şi facă carte de identitate pentru că cei care-i le spun că dacă au domiciliu în România, îi primeşte mai uşor în Uniunea Europeană. Şi le cer bani ca să-i primească în spaţiu. Sunt găzdaşi de meserie“, arată Constantin Gabur.   

Aşa s-a ajuns la situaţia paradoxală în care şi câte 300-400 de oameni locuiesc la aceeaşi adresă deşi vorbim de case şi de 80-90 de metri pătraţi.

„Sunt care au şi câte 400-500 sau în oraşele mari şi câte 1000-2000 la o singură adresă. La Botoşani au fost depistaţi deja câţiva şi am stopat fenomenul respectiv“, mai spune Gabur. Situaţia este confirmată şi de edilul de la Vârful Câmpului. „Nu ştiu dacă locuiesc câţiva pe la noi. Restul merg la muncă în străinătate. Cred că sunt care au luat în spaţiu 100-200“, spune primăriţa Maria Huţu.

Mai multe despre această situație, pe Adevărul.