La Botoșani, auzim tot mai des de copii violenţi, adolescenţi sinucigaşi, hoţi sau tâlhari! Tragedii la care asistăm neputincioși şi de fiecare dată societatea se grăbeşte să găsească un vinovat: şcoala, familia, anturajul minorului. Medicii specialişti din Botoşani atrag atenţia asupra factorilor care îi determină pe copii să ajungă în situaţii limită, atunci când simt că părinţii, profesorii, societatea nu îi mai sprijină.
În percepția societății, tinerii care încearcă să se sinucidă sau să comită infracțiuni sunt oamenii cu dezechilibre mintale, care suferă de diverse boli, cum ar fi schizofrenia, paranoia și alte afecțiuni ale sistemului nervos. Această părere este mai mult o preconcepţie, o mare parte dintre infracțiuni și tentative de suicid sunt comise de oameni, până la un moment dat, sănătoși mintal. Mai mult, specialiştii spun că nu doar copiii și adolescenții din familiile defavorizate recurg la astfel de fapte.
Ce-i determină pe copii şi adolescenţi să recurgă la suicid și infracțiuni grave?
Conform informaţiilor furnizare de dr. Laura Jijie, medic specialist psihiatrie pediatrică în cadrul Secţiei de Psihiatrie a Spitalului Mavromati Botoşani, cei mai mulţi dintre adolescenţii care recurg la comiterea de infracţiuni reacţionează în acest fel la situaţii conflictuale din familie sau şcoală.
"Din punct de vedere al trăsăturilor psihologice, adolescenții sunt imaturi afectiv, au toleranța scăzută la conflictele din familie, la școală, în societate. Uneori, din teama consecințelor, a pedepsei sau a umilinței pe care o pot avea din partea celorlalți, toate acestea îi motivează să recurgă la gesturi sinucigașe sau să comită anumite infracțiuni", spune medicul psihiatru Laura Jijie.
Specialistul spune că există numeroşi factori favorizanți, pornind de la mediul familial până la absenţa prietenilor, însă medicii iau în calcul şi predispoziţiile genetice ale tinerilor.
"Factorii favorizanți cuprind un mediu familial dezorganizat, lipsa comunicării intrafamiliale, absența suportului afectiv din partea familiei, absența prietenilor. Mai există și niște factori genetici deoarece în familiile în care au existat personae care au recurs la suicid, copiii acestora pot moșteni acestă latură, genetic", a completat medical Laura Jijie.
Atenție la fete!
Părinţii trebuie să ştie, de asemenea, că fetele necesită o atenţie mai mare în perioada pubertăţii, întrucât modificările hormonale declanşează deseori apariţia depresiei și, apoi, a dorințelor suicidale.
"Factorii genetici și biologici care contribuie la apariția depresiei arată că baieții și fetele aflate la pubertate prezintă șanse egale de a se confrunta cu simpomele depresive însă, uneori, în adolescență, fetele sunt mai depresive decât băieții. Schimbările hormonale declanșează apariția depresiei la adolescente și reprezintă o cauză importantă la predispoziția apariției într-un număr mai mare la fete", precizează medicul specificând, totodată, că băieții recurg la tentative mult mai agresive, în timp ce fetele apelează la mijloace medicamentoase.
Medicii atrag atenţia şi la metodele pe care adolescenţii ajung să le copieze atunci când recurg la acte necugetate. Astfel, părinţii trebuie să fie atenţi la programele TV, dar şi la jocurile video în care sunt implicaţi adolescenţii. Un aspect important este şi prezenţa părinţilor în viaţa copiilor lor.
"Există și un comportament contagios, de exemplu dacă mass-media promovează tentative suicidale, adolescenții se pot inspira. O altă sursă de comitere a infracțiunilor sau actului de suicidere, sunt jocurile video. În ultimul timp a crescut numărul de sinucidere în rândul tinerilor, din motivul absenței părinților, care au plecat în afară din motive financiare sau în familiile bine organizate, dar în care nu se acordă atenție suficientă copiilor. De multe ori tragediile pot fi evitate dacă părinții știu despre posibila problemă a copilului", a atras atenţia medicul Laura Jijie.
Sărăcia, umilința la școală sau în familie!
La nivelul municipiului Botoşani, cauzalitatea fenomenului infracțional este diversă, cele mai multe infractiuni fiind comise din cauza sărăciei. Există însă numeroase cazuri în care adolescenţii care comit infracţiuni prezintă unele tulburări psihice pe fondul unor probleme sociale, unii dintre ei fiind supuşi la umilinţe în școli, de către colegi, în familie, în cercul de prieteni etc.
Lucia Câmpan, şefa Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Botoşani, precizează că cele mai multe infracţiuni înregistrate în ultimii ani sunt furturi, unele comise cu violenţă.
"Majoritatea infracțiunilor sunt furturi, iar acele infracțiuni comise cu violență, adică tâlhăriile sau infracțiunile de omor, în mare parte au o singură cauzalitate, şi anume lipsa banilor. Practic, nu avem mulți minori supravegheați cu infracțiuni de omor, în schimb avem foarte multe infracțiuni de furturi planificate, tâlhării și violuri", a precizat Lucia Câmpan, şefa Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Botoşani. (Margarita K.)
