Atitudinea cadrelor medicale față de pacienți a fost dintotdeauna o problemă dezbătută în spațiul public. Lucrurile s-au accentuat din luna august a anului 2023, atunci când Alexandra Ivanov s-a stins pe patul Maternității din Botoșani. Pacienții au devenit mai neîncrezători în personalul medical, dar, cu toate acestea, ei au nevoie de sprijinul angajaților din spital, iar personalul unității sanitare a început să lucreze la partea de comportament în raport cu pacientul.
Pacienții au și cuvinte de laudă, dar și reproșuri la adresa angajaților spitalului. În unele momente, din cauza deficitului de personal și a oboselii acumulate, angajații nu mai fac față și își pierd controlul.
„Să știți că în serviciul de urgență pacienții care sunt temporizați sunt atent monitorizați și reevaluați periodic. Când merg la domiciliu merg cu tratamente corespunzătoare, cu investigațiile corespunzătoare. Nu reușim poate 100% să îi mulțumim pe toți, dar cred că într-un procent ridicat reușim să ne facem treaba corespunzător. Sunt și situații în care, poate, câteodată comportamentul nostru nu este cel așteptat, dar încercăm să fim calmi, să respectăm legea, să respectăm pacienții, să fim cu o mână de fier atunci când trebuie înțelese lucrurile și trebuie respectate”, a declarat dr. Ramona Guraliuc, șefa UPU-SMURD din cadrul Spitalului Județean „Mavromati” din Botoșani.
Spitalul Județean de Urgență „Mavromati” din Botoșani este printre cele mai mari spitale ca număr de paturi. Astfel, medicul Ramona Guraliuc spune că își dorește ca unitatea spitalicească să își recapete valoarea pe care o avea în trecut.
„Îmi doresc ca acest spital să redevină ceea ce a fost cândva. Este pe locul 3 ca mărime, ca număr de paturi și merităm să avem un loc fruntaș între toate spitalele din țară”, a adăugat dr. Ramona Guraliuc.
„Pentru el reprezintă cea mai mare urgență”
Problema prezentărilor nejustificate în Serviciul de Urgență a fost, de asemenea, discutată în repetate rânduri. O bună parte dintre pacienți preferă să vină întâi la UPU în loc să se prezinte la medicul de familie. Pentru ei problema lor medicală este o urgență, însă clasificarea din serviciul de urgențe este diferită.
„Tot timpul când vin (n.r. pacienții) îi întrebăm pentru ce au venit, ei ne transmit că îi doare ceva. Poate acel lucru nu este cel mai urgent raportat la cunoașterea noastră și la clasificarea pe care o avem raportată la codurile de culoare, dar pentru el reprezintă cea mai mare urgență. Atunci este foarte important să îi aloci timpul necesar și evaluarea pe care el trebuie să o aibă în serviciul de urgență”, a mai spus Ramona Guraliuc.
Cadrul medical subliniază că, abia după ce pacientul a fost evaluat acesta poate fi trimis la medicul de familie sau acasă cu tratament de specialitate.
„După evaluarea corespunzătoare poți să îți permiți să îi spui: «Uitați, nu sunteți o urgență și ar trebui să mergeți la medicul de familie. Ar trebui să luați tratamentul acesta». Încercăm să avem o conduită corectă și față de acest aspect”, completează Ramona Guraliuc.
Cadrul medical spune că fiecare angajat care interacționează cu pacienții are o latură sensibilă aparte.
„Sunt foarte multe cazuri deosebite. Eu am o latură sensibilă la copii și la bătrânii care, practic, niciodată nu au văzut medicul și când îl vede prima dată i se pare normal să stea acasă și să ia un algocalmin, iar noi îl descoperim cu anumite patologii. Când îi întrebi de ce nu au venit la spital ei ne spun că «na, mi-a trecut de la o pastilă de paracetamol și am mai stat un pic». Noi trebuie să le spunem un diagnostic foarte crunt”, a adăugat medicul botoșănean.
Comunicarea este cheia / Cursuri de interacțiune
Ca în orice alt domeniu de activitate și în spital comunicarea este cheia succesului. Potrivit Ramonei Guraliuc, asistenții din Serviciul de Urgență sunt schimbați permanent. Fie la patru ore, fie la șase ore, în funcție de oboseala acumulată.
Se acordă o atenție deosebită acestei categorii, deoarece reprezintă o verigă extrem de importantă. Dacă asistentul este obosit și devine agitat, automat și medicul va ajunge să fie agitat.
„Lucrurile nu se pot face de pe o zi pe alta, ci din aproape în aproape. Trebuie să consolidăm și să facem o investiție în comportament, în prelucrarea comportamentului de la mic la mare, de la omul care oferă igienizare pe spații până la omul care preia pacientul și la omul care tratează. Totul trebuie să meargă ca într-un lanț al supraviețuirii”, a mai precizat dr. Ramona Guraliuc.
După cazul Alexandrei Ivanov, medicul Monica Adăscăliței care, ulterior a fost dusă la audieri și reținută într-un dosar al șpăgilor, a propus ca personalul medical să participe la cursuri de comunicare.
La mai bine de un an de la cele întâmplate cu Alexandra Ivanov și medicul Ramona Guraliuc afirmă că ar fi bine să se participe la cursuri de comunicare pentru a putea fi gestionată mult mai bine relația cu pacienții.
„Și personalul medical, mediu și superior pe parcursul anului ar trebuie să avem cursuri de comunicare, de interacțiune pentru a putea gestiona mai bine cazurile”, a completat Ramona Guraliuc.