Ziua europeană a resuscitării este marcată la 16 octombrie, în vederea educării populaţiei în privinţa acordării primului ajutor unei persoane care a suferit un stop cardiac, cu scopul de a reduce numărul de decese înregistrat din această cauză.
Anual, în România, peste 10.000 de oameni suferă un stop cardio-respirator în afara spitalelor, deci fără a putea beneficia de asistenţă medicală imediată, şi numai una din şase victime primeşte ajutor de urgenţă din partea semenilor.
Victimele au nevoie de manevre de resuscitare în cel mai scurt timp posibil, deoarece resuscitarea asigură un debit cardiac mic, dar esenţial, către inimă şi creier.
„Resuscitarea cardio-pulmonară este o manevră pe care întreaga populaţie ar trebui să o cunoască. Vorbim aici despre urgenţa cea mai gravă care poate apărea, respectiv oprirea neaşteptată a inimii unui om.
Intervenţia trebuie să fie rapidă şi ea trebuie începută de către persoanele care se află lângă cel care a suferit un stop cardiac. Asta este cel mai important. Dacă vedem o astfel de persoană, care îşi pierde starea de conştienţă sau care pică din picioare sau este găsită căzută, inconştientă, trebuie să știm ABC - Airway, Breathing, Circulation.
La A verificăm dacă are căile aeriene libere și nu sunt blocate cu ceva, dar și poziționăm capul în aşa fel încât să putem elibera căile aeriene, B - verificăm dacă acea persoană respiră și C - începem masajul cardiac extern, care asigură circulația sângelui și duce oxigen la creier. Apelăm imediat la 112 şi începem să facem manevrele de resuscitare”, a precizat medicul primar în medicina de urgenţă Ramona Guraliuc, coordonatorul UPU-SMURD Botoşani.
Potrivit acesteia, o intervenţie corectă şi în timp util ar putea dubla sau chiar tripla rata de supravieţuire, astfel că ar putea fi salvate anual circa 100.000 de vieţi, potrivit Consiliului European de Resuscitare.