Spitalul Județean de Urgență „Mavromati” din Botoșani se află în prag de colaps, măcinat de probleme generate în lanț. Conduita inadecvată a personalului medical, adresabilitatea scăzută, insuficiența serviciilor medicale prestate, subfinanțarea, deficiențele de management și concurența cu sectorul privat conturează declinul celei mai mari unități sanitare din județ. Autoritățile iau în calcul efectuarea unor acțiuni de control intern, inclusiv sub acoperire, pe fondul unui val de reclamații adresate de pacienți.
Situația Spitalului Județean a fost dezbătută într-o ședință a Comisiei de Dialog Social, desfășurată marți la Instituția Prefectului. Acuzațiile au început să curgă după ce sindicalistul Daniel Bulboacă, reprezentantul Federației „Solidaritatea Sanitară”, a anunțat că medicii sunt pregătiți să intre în grevă în lipsa acordării unor drepturi salariale revendicate.
„Principalele nemulțumiri sunt legate de neacordarea drepturilor salariale așa cum prevede legea în vigoare, la nivelul maxim al anului 2022, deși suntem la jumătatea lui 2023. Suntem foarte dezamăgiți de atitudinea guvernanților, ne-am pierdut speranța în promisiunile dumnealor, inclusiv în promisiunea noii legi care ar rezolva toate problemele salarizării din sectoarele bugetare. Nici nu mai credem că va fi aplicată această nouă lege.
Față de problemele comune, vreau să reclam un abuz de putere al Guvernului, făcut prin domnul prim-ministru. Considerăm că guvernanții nu au niciun interes să oprească conflictul generat în sistemul de sănătate, deși Federația Solidaritatea Sanitară a urmat toți pașii legali conform Legii dialogului social pentru a declanșa conflictul colectiv de muncă, a notificat unitățile sanitare și a cerut demisia Ministerului Muncii. (...) Sunt unități medicale din țară care ne-au atras atenția că ajung într-un impas, protestul medicilor ia amploare pe zi ce trece. Guvernanții nu ar trebui să ignore principalul pilon de putere din sistemul de sănătate, pentru că medicul este vârful piramidei”, a fost mesajul transmis de Daniel Bulboacă.
Pacienți direcționați din spital spre cabinete private
Vicepreședintele Consiliului Județean (CJ), Dorin Birta, susține că responsabilitatea pentru atragerea fondurilor în sistemul sanitar le revine într-o măsură semnificativă cadrelor medicale. Potrivit acestuia, numărul serviciilor efectuate la „Mavromati” a scăzut și pentru că pacienții au fost direcționați către cabinetele private ale unora dintre angajați.
„Noi facem tot ce este posibil ca acest conflict să se încheie și dorim pe această cale să facem un apel către medici să-și facă și ei datoria legat de atragerea fondurilor de la Casă. Este o problemă care vine din sistem, nu de la noi, știți prea bine la ce mă refer. Și cred că împreună putem să ieșim din acest impas. Sper ca în perioada imediat următoare să găsim împreună cu conducerea Spitalului „Mavromati” și cu medicii să găsim o soluție. Medicii au un rol determinant în această situație.
Până în 2020 s-au atras toți bănuții și nu a fost o problemă. Au fost insuficiente serviciile medicale prestate. La nivel de județ serviciile medicale s-au prestat, dar nu în spitalul de stat. Nu ține de management, totul ține de medici și de șefii de secție. Unele servicii medicale nu se mai fac la „Mavromati”. Pacienții în general sunt direcționați spre cabinetele private și îmi asum ce spun”, a afirmat Dorin Birta.
Mai multe servicii medicale pentru deconturi umflate
În urma observațiilor făcute de oficialul CJ, dezbaterea a scos la suprafață o altă neregulă majoră care s-ar petrece la Spitalul Județean – decontarea unor servicii medicale efectuate abuziv, pe motiv că tariful practicat de Casa de Asigurări de Sănătate este prea mic raportat la realitățile actuale. Liderul Federației „Solidaritatea Santară” a vorbit și despre unele presiuni făcute asupra medicilor pentru creșterea veniturilor Spitalului Județean.
„Medicii au fost nevoiți să contracteze mult mai multe cazuri cu Casa de Asigurări decât adresabilitatea pe care o are. Ca să poată lua mai mulți bani, să acopere cheltuielile care au explodat. Soluția este modificarea tarifului cu care lucrăm cu Casa de Asigurări. Este imposibil să mergem cu același tarif cu care mergeam acum câțiva ani. Într-adevăr, noi avem 75% din serviciile medicale pe care le făceam înainte de pandemie, nu neg aspectul acesta. Dar cele 75% din servicii, dacă ar fi decontate la prețul corect, nu am mai avea problema respectivă. Noi nu putem aduce pacienți de acasă. Să impui unui șef de secție să facă un număr de externări mult mai mare decât numărul de paturi pe care îl are pentru că trebuie să respecte o rată medie de spitalizare mi se pare absurd. Și nu e primul episod de acest fel”, a relatat sindicalistul Daniel Bulboacă.
Prefectul Sorin Cornilă a reacționat imediat la această dezvăluire, cerând lămuriri cu privire la legitimitatea decontării serviciilor. „Nu prea văd în regulă ce îmi povestiți dumneavoastră. Adică eu nu am cum să ghicesc câte servicii medicale de fiecare fel sunt necesare. Decontarea pe statistică nu este ok, chiar dacă trebuie trași toți banii”, a spus reprezentantul Guvernului.
Conduita unor medici ține pacienții la distanță
Directorul Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM), Daniela Lozneanu, a avut intervenție virulentă cu privire la atitudinea cadrelor medicale, susținând că mulți pacienți au o experiență neplăcută în relația cu acestea.
„Și-a pus cineva întrebarea de ce a scăzut gradul de adresabilitate? În momentul acesta, ajungi să te simți vinovat că ajungi la Unitatea de Primiri Urgențe. Atitudinea sfidătoare din partea cadrelor medicale este una revoltătoare. E o remarcă pe care o fac tocmai pentru că am fost în situație, cunosc foarte multe persoane care au preferat să meargă la privat tocmai pentru senzația aceea de vinovăție că „m-am îmbolnăvit și ajung la voi”. Nu mai zic de timpul de așteptare, dar este revoltător vocabularul pe care îl folosește personalul medical în relația cu pacientul. Foarte mulți dintre pacienți, ajunși la o vârstă venerabilă. Nici măcar un dram de empatie. Asta văd, că nimeni nu se duce de dragul de a vizita spitalul”, a arătat Daniela Lozneanu.
Reprezentantul Federației „Solidaritatea Sanitară” a replicat că nemulțumirile pot fi mai vocale decât mulțumirile, creând impresia eronată că întregul sistem este viciat.
„Eu pot da exemple de colegi din Spitalul Județean care au ajuns la Urgențe în alte județe și au fost tratați cu mai puțin respect. Persoanele nemulțumite tind să devină mai vocale decât acele persoane mulțumite, care nu ies toată ziua să se laude cât de bine au fost tratați. Avem tendința de a trage concluzia că în majoritatea cadrelor situația este dezastruoasă, dar nu este adevărat. Sunt mulți medici profesioniști, devotați meseriei pe care o au”, a răspuns Daniel Bulboacă.
Directorul ITM a admis punctul de vedere, dar a continuat să critice lipsa de implicare a unora dintre medicii curanți.
„Nu generalizăm, nu am spus că toată lumea e la fel. Și nu discutăm doar de UPU, discutăm și perioada în care se stă internat în spital. Unii medici nu trec măcar o dată în 24 de ore de la internarea pacientului să vadă ce e cu el, ce s-a întâmplat, de ce a ajuns acolo, de ce a fost internat. În 24 de ore poate e nevoie să-i administreze un tratament. Este inadmisibil. De aia oamenii preferă să meargă la privat, să plătească, măcar acolo poate că sunt tratați cu respect. Dar din nefericire, nu toți își permit. E atât de sensibil subiectul încât nu cred că e cazul să mai discutăm”, a adăugat Lozneanu.
Concurență între autorități pentru trimiterea unui corp de control
Vicepreședintele CJ Dorin Birta confirmă că există reclamații referitoare la comportamentul unora dintre cadrele medicale. „Sunt probleme, le recunoaștem, avem și noi sesizări. Nu există pădure fără uscături”, a spus acesta.
O altă problemă sesizată în cadrul dezbaterii este limitarea accesului la consultațiile medicale. „Am avut nevoie de mai multe consultații în Ambulatoriu în ultimul an. Și am observat că la aceleași cabinete unde în anii anteriori stăteam la coadă cu 20 de pacienți, astăzi sunt 5-6 și nu pentru că nu sunt cazuri, ci pentru că scrie pe ușă că se fac maxim 5 pe zi. Cine stabilește acest număr?”, a întrebat Sebastian Tocariu, directorul Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială.
Prefectul a propus efectuarea unui control intern în spital pentru investigarea problemelor semnalate, pentru ca autoritățile să poată aplica măsuri corespunzătoare.
„Ascult situațiile și cred că cea mai bună soluție este ca în perioada următoare să trimitem un corp de control intern de la Instituția Prefectului, să vedem ce se întâmplă acolo. Să facem o analiză, să avem un raport. Că dacă doamna îmi spune ce se întâmplă, dimineață m-a sunat cineva și mi-a spus același lucru, înseamnă că se întâmplă ceva acolo. Eu nu am nimic nu medicii, din contră, cred că revendicările lor sunt întemeiate, justificate. Eu nu vreau să ajungem să avem proteste. Ies în fața oamenilor cu bună credință, dar haideți să facem o analiză acolo, că nu e în regulă”, a afirmat Sorin Cornilă.
Vicepreședintele CJ a declinat atribuțiile de control pe care Instituția Prefectului le-ar putea exercita în relația cu Spitalul Județean, sugerând că eventuala investigație cade în sarcina ordonatorului de credite.
„Este în discuție o astfel de evaluare. Instituția Prefectului să facă verificări la instituțiile subordonate. Eu am puterea să recunosc tot timpul și cum am stat eu în fața protestatarilor nu ați stat dumneavoastră. Au fost proteste în anii trecuți de mi-a fost rău. Dacă legal aveți posibilitatea să trimiteți corp de control acolo, foarte bine. (...) Noi la Spitalul Județean ne ocupăm de investiții, ca medicii și pacienții să beneficieze de tot ce este mai bun. Este absolut imposibil ca noi să putem lua vreo măsură împotriva unui medic, pentru că nu suntem în măsură. Există Colegiul Medicilor, director medical, ei sunt în măsură să dea explicații. Noi am cerut explicații în acest sens și o să primim și o să prezentăm. Voi credeți că eu la spital sunt tratat ca vicepreședinte de Consiliu Județean? Exclus. Nu discutăm de prioritate, ci de tratament”, a explicat Dorin Birta.
Reprezentanții autorităților județene au afirmat că iau în calcul și alternativa unui control intern sub acoperire.
Managerul „Mavromati” respinge acuzațiile privind practicile medicale
Decontarea serviciilor medicale de către stat se face pe baza sistemului DRG (Diagnostic Related Groups), o clasificare a cazurilor în funcție de complexitatea și gravitatea lor, utilizat pentru determinarea tarifelor de plată în sistemul de asigurări de sănătate.
Spitalul Județean „Mavromati” are un contract cu CAS Botoșani pentru 3.919 cazuri, la un Indice de Complexitate Mediu (ICM) de 1.34 și un tarif de 1738 lei. ICM reflectă patologia preexistentă a pacienților.
„Avem unul din cele mai mici ICM per spital din țară, al treilea loc de la coadă clasamentului. Spitalul a cerut medicilor să codifice corect cazurile, deoarece unii colegi medici trec doar diagnosticul principal, omițând diagnosticele secundare, fapt ce conduce la obținerea unor ICM mult sub media națională. Toate diagnosticele principale și secundare sunt susținute de investigații. Afirmațiile sindicatului solidaritatea cel mai probabil au fost prezentate fără a cunoaște modul de calcul și valoarea ICM la nivelul spitalului”, a explicat directorul medical Ștefan Bercea, manager interimar al unității.
Acesta respinge acuzațiile lansate în dezbaterea Comisiei de Dialog Social, precizând că nu deține informații privind eventuale practici abuzive ale personalului medical.
„Noi avem un contract cu Casa de Asigurări și încercăm să ne facem treaba. Tot ce decontăm de la Casa de Sănătate este susținut de diagnostice și investigații făcute de cadrele medicale. Eu nu cred că este adevărată informația că s-ar face abuz de investigații. Cât despre medicii care ar direcționa pacienții spre cabinete private, la mine nu au ajuns astfel de informații. Eu nu am văzut nicio petiție în care un pacient să acuze că s-a prezentat la Spitalul Județean și a fost redirecționat spre privat. Nu pot să spun dacă un lucru este sau nu adevărat despre care nu am cunoștință. Cadrele medicale nu reușesc să atingă respectivul contract, asta este problema spitalului, nu cine știe ce practici. Nu cred că vreun medic din cadrul Spitalului îndrăznește să facă uz de investigații într-un mod ilegal”, a afirmat Ștefan Bercea.
Declin financiar acutizat de legislația defectuoasă
Ștefan Bercea susține că modificările legislative recente au contribuit la degradarea situației economice a Spitalului Județean, indicând și spre unele anomalii legate de utilizarea cardurilor de sănătate.
„Problema în sănătate este tariful pe caz rezolvat, care e foarte mic. 1738 lei indiferent de câte zile a stat pacientul în spital, tarif pe care guvernanții nu îl mai cresc de aproape patru ani. Cred că e și principalul motiv pentru care suntem unde suntem acum. Am făcut o comparație între aceeași perioadă din 2019 și 2023. Avem câteva secții care în 2019 aveau mult mai mulți pacienți internați. Din discuțiile cu medicii am aflat că s-a schimbat legislația. Acum nu mai este nevoie de internare pentru pacienții care necesitau în trecut internare în spital pentru comisia de pensionare sau handicap. În plus la psihiatrie avem foarte mulți pacienți dependenți de alcool, care neavând cardul de sănătate pentru validarea serviciilor, la externare se invalidează cazul. Avem cam 100 cazuri în fiecare lună. E foarte frustrant să asiguri asistență medicală și să ți se invalideze cazurile.
Dacă nu se crește tariful pe caz rezolvat, secțiile pediatrice ar trebui să facă ipotetic sute de cazuri ca să își acopere cheltuielile lunare, ținând cont de faptul că ICM național pediatric nu depășește 1,2, iar durata medie de spitalizare stabilit de norme pentru un caz este foarte mică. Este o situație ciudată legata de cardul de sănătate. Un neasigurat cu card, dacă e urgență, se validează cazul. Un neasigurat care are cardul pierdut nu va primi card nou sau adeverință. Practic, spitalul este obligat sa îl interneze că este urgență, dar la externare cazul se invalidează și decontul rămâne în sarcina spitalului”, a mai explicat directorul medical Ștefan Bercea.