Schimbările climatice ne afectează sănătatea, iar cea mai caldă lună ianuarie înregistrată în România ne-a dat peste cap sistemele de autoprotecție ale organismelor noastre. Virușii devin din ce în ce mai agresivi, de aceea ne confruntăm cu aproape o epidemie de gripă, spune Ionuț Sorin Banciu, secretar de stat în Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, în podcastul Digi Context.
Sorin Ionuț Banciu spune că sunt mai multe scenarii climatice, inclusiv la Administrația Națională de Meteorologie, care vor genera probleme peste tot.
„Există mai multe scenarii climatice, inclusiv la Administrația Națională de Meteorologie, care arată că aceste extreme, că până la urmă nu discutăm de o încălzire uniformă, vor genera probleme pe tot teritoriul României, diversificat în funcție de zonă. Avem un relief complex. Avem zone de munte, de câmpie, Delta Dunării, Dunărea, toate acestea fac teritoriul României complex și din perspectiva impactului pe care schimbările climatice îl vor avea”, a declarat acesta în cadrul podcastului Digi Context.
Ceea ce este clar este că va trebui să trăim cu aceste schimbări și există două paliere:
- Avem palierul de reducere a emisiilor, pentru a face aceste schimbări mai acceptabile;
- precum și partea de adaptare la schimbările climatice. Adică cum adaptăm oamenii și comunitățile pentru ca pagubele și efectele acestor schimbări climatice să fie minime.
„E clar că sunt niște semnale de alarmă. Din păcate sunt din ce în ce mai dese. Recordurile acestea despre care discutăm se depășesc din ce în ce mai des, fie că vorbim de cantități de precipitații, fie că vorbim de temperaturi cum au fost cele din 18 ianuarie 2023. Toate aceste semnale trebuie să ne facă să gândim că schimbările climatice sunt o realitate. Nu mai sunt o discuție teoretică despre topirea ghețarilor, ci ne afectează în fiecare zi. Și cred că e important ca oamenii să înțeleagă că există soluții pentru atenuarea schimbărilor climatice și pentru adaptare, la care ne gândim împreună cu celelalte ministere. Pentru că dacă discutăm despre schimbări climatice și de adaptarea la acestea, aici este un efort orizontal, de la energie la transporturi și până la ministerul dezvoltării și al mediului”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Acesta a mai precizat că la Ministerul Mediului au în lucru o strategie de adaptare la schimbările climatice, dar și una pe termen lung prin care să reducă emisiile de gaze cu efect de seră.
„Noi, la Ministerul Mediului, avem în lucru strategia de adaptare la schimbările climatice, dar și strategia pe termen lung prin care ne asumăm reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Pentru că problema de fond care generează toate aceste perturbări de climă constă în faptul că sunt foarte multe emisii, ceea ce face ca sistemele climatice să fie afectate de o încălzire prea mare a suprafeței oceanelor cu o evaporare a apelor mult prea consistentă, care generează multe precipitații și multă umiditate în atmosferă și dau peste cap toate aceste cicluri de aer cald și aer rece, situație pe care am văzut-o și în România. Am putut observa cum în SUA, la New York, au fost înregistrate cantități semnificative de zăpadă, În același timp, în aceeași perioadă, Europa era lovită de un val de căldură în cea mai geroasă lună a anului. Deci sunt, de o parte și de alta a Oceanului Atlantic, două extreme care s-au întâmplat în același timp și care să ne face să conștientizăm că nu mai avem timp de discuții și de discursuri”, a completat Sorin Ionuț Banciu.
Pe lângă faptul că s-a înregistrat cea mai caldă lună ianuarie în România și suntem în epidemie de gripă, iar sistemele de autoprotecție ne sunt date peste cap, virușii devin din ce în ce mai agresivi, și costul de energie, de tranziția la energia verde, care era singura soluție de a scăpa de marii furnizori de carburanți fosili.
„Noi trebuie să ne asumăm reducere emisiilor și trebuie să avem o traiectorie foarte clară în care fiecare sector, că discutăm de energie, de managementul deșeurilor sau de încălzirea rezidențială, trebuie să avem programe de finanțare care să ne asigure că aceste ținte de reducere a emisiilor se vor întâmpla. Și aici avem câteva exemple concrete recente. Avem PNRR, care finanțează trecerea la energie regenerabilă și programele pentru reabilitarea energetică a clădirilor. Avem programe de mobilitate verde, autobuze electrice hibrid, calea ferată electrificată în loc de transportul public clasic cu autovehicule. Avem programe la Ministerul Mediului pe care le gestionăm tocmai în acest scop prin Administrația Fondului pentru Mediu (Rabla Clasic, Rabla Plus, Casa fotovoltaice, iluminat public ecologic). Toate aceste programe au rolul de a finanța această tranziție către o societate în care poluăm mai puțin”, a mai spus oficialul.