Conducerea Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Suceava trage un semnal de alarmă faţă de pericolul pe care îl reprezintă o posibilă răspândire a virusului rabic.

Atenţionarea este lansată de directorul executiv dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, pe fondul confirmării, în luna august, în judeţul Botoşani, a trei focare de rabie la două bovine şi un câine. Toate acestea sunt „cantonate” de-a lungul Luncii Siretului, pericolul fiind cu atât mai mare cu cât în cauză este un câine fără stăpân, „despre care nu se ştie ce contacte a avut”.

CITEȘTE ȘI: "Daniel David schimbă notele în școlile din România!"

 

Potrivit dr. Voloşeniuc, arealul amintit are „un potenţial rabigen foarte ridicat”, iar pentru a ţine sub control fenomenul, în localităţile riverane au fost vaccinate toate animalele din gospodării.

Agenţiei Naţionale Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor i-a fost solicitată o campanie de plasare, cu preponderenţa în zonele de frontieră, a momelilor vaccinale pentru vulpi.

„Se pare că toate aceste cazuri ar putea avea legătură cu Ucraina. În plus, vulpii, care este principalul vector al virusului rabic, i se adaugă o altă specie invazivă, respectiv cea a şacalului, iar lucrurile pot deveni extrem de complicate”, precizează directorul executiv al DSVSA.

„Trebuie să rămânem vigilenţi, iar la primul semn să anunţăm autorităţile, pentru că, din experienţa câştigată, doar aşa fenomenul poate fi jugulat din start. Dacă se aşteaptă 2-3 săptămâni, prin activitatea umană proprie, fără a se conştientiza, virusul poate fi răspândit în toată comunitatea. Dacă aveţi câini şi pisici în gospodării, adresaţi-vă medicului veterinar de circumscripţie, pentru microcipare şi vaccinare. Procedând aşa, în primul rând vă veţi proteja pe voi, dar şi pe animalele care pot intra în contact cu vulpile, principalul vector al acestui virus”, a transmis dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, punctând că trebuie semnalat de urgenţă orice comportament modificat al animalelor din gospodării, precum „apatia”, semnele nervoase, salivaţia abundentă şi rigiditatea musculară, potrivit Crai Nou.