Scorul la limită la referendumul pentru aderarea la UE este o lovitură pentru tabăra pro-europeană a președintei Maia Sandu și un imbold pentru Kremlin. În plus, toți trei cei candidați plasați sub Sandu în primul tur al prezidențialelor sunt pro Rusia și cumulează aproape 50%, față de cei 40+% ai lui Sandu, ceea ce indică un tur secund extrem de dificil pentru actuala președintă.
Pe măsură ce rezultatele la alegerile prezidențiale și la referendumul pentru aderarea la UE din Republica Moldova au început să apară duminică seară, tabăra pro-europeană a avut un moment de confuzie, consemnat și de marile agenții de presă. De altfel, BBC titra încă de seară că cifrele intermediare prezintă o înfrângere a taberei DA a referendumului.
La prezidențiale, Maia Sandu a câștigat primul tur al alegerilor, dar pentru guvernul de la Chișinău problema majoră a venit de la referendumul pentru aderarea la Uniunea Europeană. Aici, cifrele preliminare au arătat clar că majoritatea celor care locuiesc în Republica Moldova au votat NU.
Aproape nimeni nu se așteptase la acest lucru, oficiali și analiști spunând că majoritatea moldovenilor sunt pro-UE și că marea miză este prezența necesară pentru validarea referendumului. Prezența s-a îndeplinit, însă votul a generat un suspans absolut și o noapte agonizantă.
La sediul PAS, gruparea pro-europeană a președintei Maia Sandu, corespondenta televiziunii Jurnal.md a observat că membrii de partid au primit rezultatele „puțin șocați”.
Reuters a subliniat de asemenea că rezultatele se pot schimba, dar că cifrele reprezintă „aproape sigur un șoc pentru echipa lui Sandu”. Și tot despre un șoc al rezultatelor a vorbit și publicația europeană Politico.
În orele dimineții de luni, votul diasporei a echilibrat scorul, dar nu a schimbat situația pe fond: rezultatul a arătat o țară divizată și nu a oferit o victorie pentru tabăra proeuropeană.
În plus, a oferit un semnal despre cât de complicat va fi turul al doilea al prezidențialelor. Și scrutinul parlamentar de anul viitor.