„Cele mai negre 12 ore din viața mea”. Povestea rezidentei neonatolog care a venit să asigure o gardă la Botoșani și nu a mai plecat

„Cele mai negre 12 ore din viața mea”. Povestea rezidentei neonatolog care a venit să asigure o gardă la Botoșani și nu a mai plecat

După patru ani de interimat, doctor Carmen Zaboloteanu este șefa secției de Neonatologie de la Spitalul Județean „Mavromati” din Botoșani. În urmă cu opt ani a ajuns aici, ca rezident, trimisă de la Iași ca să asigure o gardă, și nu a mai plecat. Își amintește că și-a sunat profesorii plângând pentru că, în respectiva gardă, avea un nou-născut în stare gravă și nu știa ce să îi facă.

Răspunsul dascălilor i-a dat putere, așa că rezidenta de atunci a ventilat manual copilul, „la balon”, timp de 12 ore până când micuțul a fost transferat la Iași.

De atunci prin mâinile lui Carmen Zaboloteanu au trecut sute de copii, iar ea le-a transformat viețile într-o responsabilitate personală, scrie republica.ro.

„Au fost cele mai negre 12 ore din viața mea”, spune Zaboloteanu, la Podcastul de Fapte Bune.

„După o oră nu-ți mai simți degetele, apoi nu-ți mai simți brațele. Dar cel mai tare te sperie că o să obosești, că nu o să mai faci față. E o dublă oboseală: fizică și psihică”, povestește doctorul.

Imaginați-vă că un copil sănătos are 30 - 40 de respirații pe minut, iar unul pus pe ventilație 50 - 60 de respirații pe minut. Ori dacă nu ai aparat trebuie să reglezi fizic. Să faci din degete o mișcare un minut de minimum 50 de ori. Și înmulțiți efortul cu o oră, cu două, cu douăsprezece ore, iar pacientul asupra căruia execuți manevra medicală să cântărească nici două kilograme. Asta a făcut rezidenta Zaboloteanu în prima ei gardă la Botoșani.

„Mi-am sunat profesorii și le-am spus că nu mai pot sta aici. Să stau cu mâinile goale și să nu fac nimic. Cam asta a fost prima impresie. Voiam să plec, pentru că era complet diferit față de ceea ce învățasem. Dar a trecut cale lungă de atunci. Profesional aș fi ales un alt oraș care face treabă în medicină dacă lucrurile nu s-ar fi schimbat”, mărturisește astăzi doctorul.

Carmen Zaboloteanu a rămas la spitalul din Botoșani, care avea o maternitate de nivel II, dar și-a dorit să-și trateze pacienții ca o clinică de nivel III.

„Să nu depindem de altcineva. Din punct de vedere legal facem ce e mai bine pentru copil. Dacă e nevoie de transfer încercăm mai întâi transferul. Dar de cele mai multe ori ni se refuză și nu putem sta să ne uităm la un copil cum merge prost. Noi am fost pregătiți să facem medicină la un nivel ridicat. Nu e ca și cum nu am ști partea asta de medicină. Dar când știi ce să faci și nu ai cu ce e chiar păcat. De aici s-a născut dorința noastră să dotăm secția cât mai bine. Orice aparat nou apărea voiam să avem și noi”, punctează Zaboloteanu.

Zaboloteanu mai spune că poate părea egoism profesional dorința de a avea aparatură de top într-o secție medicală de nivel II, acoperită legal în situația în care se confruntă cu un nou-născut prematur sau cu grave probleme de sănătate. Spune însă că doar oferind pacienților servicii medicale și îngrijiri complexe ea și colegii ei pot dormi liniștiți.

A înțeles repede că un aparat, precum cel de ventilație, de exemplu, face diferența între viață și moarte. A văzut rezultatele, așa cum a văzut și reacția mamelor când le propune un transfer la o altă secție din țară, de nivel superior.

„Am văzut că se face treabă și aici. Prefer să merg pe mâna dumneavoastră”, ceea ce este un răspuns bun, care te motivează, explică Zaboloteanu.

Spune că rezultatele au început să se vadă și altfel. Când a organizat Ziua Prematurității în oraș și au venit părinți cu copii deja mari, pe care ea îi uitase, dar mamele îi aminteau eforturile medicale. Ori când colegii de spital, ginecologi, au început să nu mai transfere cazurile grave în alte unități medicale.

„Ne chemau de acasă, trăgeau de noi. Se vedea o îmbunătățire de la zi la zi, care te făcea să continui”, mai spune Carmen Zaboloteanu.

În timp au venit și sponsorizări, ori donații, precum cea a unei doamne care a dorit să-și păstreze anonimatul. Femeia a ales să cumpere din bănuții puși de-o parte un incubator pentru secția de neonatologie.

„Oamenii au început să afle că există o secție în care se află copii în nevoie și că viața extrauterină pune uneori probleme. Ca să imiți natura este scump și costă. E păcat să pui preț pe viață”, afirmă medicul.

Pandemia a mai fost încă o perioadă în care aparatura și omenia au făcut minuni la „Mavromati” din Botoșani. Un făt considerat avorton i-a fost adus de către una dintre asistente într-un scutec, își amintește doctorul Zaboloteanu.

„L-a adus într-o bocceluță asistenta care l-a văzut că este bine format, țipă, respiră. Și a coborât două etaje, cât ne despărțeau, să îi oferim îngrijirea necesară. Cântărea 900 de grame și mama nu știa câte luni de sarcină are. Eram la începutul pandemiei, când nu se făcea niciun transfer și dura o săptămână până se făcea un test Covid. Copilul acesta nu ar fi avut nicio șansă și atunci i-am oferit tot ce știam că ar fi primit la un nivel III. Și puteam să mă culc liniștită că acest băiețel a beneficiat de tot ceea ce-i trebuie. Poate suntem egoiști că putem noi să dormim noaptea pentru că ne-am făcut treaba cum trebuie chiar și în situații în care drumurile sunt blocate”, a precizat Carmen Zaboloteanu.

Să-ți faci treaba se vede și în cifre, pentru că mortalitatea infantilă la Botoșani a scăzut, un oraș aflat mult timp pe locul II ca statistici negre.

„Îmi era rușine. Simțeam că nu-mi fac treaba. Am ajuns acum de la 12.8 la 6.8. Scăderea se vede și probabil lucrurile se mișcă într-o direcție bună”, spune invitata Podcastului de Fapte Bune.

Astăzi, în secția pe care o conduce sunt patru medici activi și încă unul, „o colegă aflată în concediu creștere copil”. Toți sunt medici specialiști neonatologi, ceea ce înseamnă că toți vorbesc aceeași limbă și vor să știe tot ce e nou și se întâmplă în clinici de top.

„În centrele de nivel III vezi acum copii care în urmă cu 10 ani nu ar fi avut vreo șansă, vezi minuni”, spune doctorul Zaboloteanu.

„Și atunci îți dorești și tu să faci asta. Îți dorești să ai copii pentru care să nu poți spune că nu ai nicio șansă”. Întrebată ce înseamnă pentru ea un medic specialist neonatolog, medicul dă rapid definiția: „e persoana aia care luptă pentru fiecare copil și consideră o provocare să obțină noi reușite în îngrijirea nou-născutului. O patologie mai gravă nu înseamnă neapărat abandonarea luptei, ci chiar o provocare ca să faci ceva”.

Podcast-ul întreg cu mesajele și poveștile lui Carmen Zaboloteanu, șefa Secției de Neonatologie din cadrul Spitalului Județean „Mavromati” din Botoșani, îl puteți asculta pe republica.ro.

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Astăzi: FC Botoşani - FCSB, 1 decembrie – ora 19:00

astăzi, 14:04
95

Fără Mihai Teja, FC Botoșani caută o nouă victorie, în primul meci al lunii. FCSB, vicecampioana României, este adversara elevilor lui Mihai Ciobanu.Doar o înfrângere ...

(A) Căutăm profesor de programare la Algorithmics Botoșani

astăzi, 12:56
117

Dacă dorești să predai lecții de programare într-o manieră placută și distractivă unor copii cu vârsta cuprinsă între 6-17 ani, te invităm să faci parte din echipa noastr...

Președintele CJ, de Ziua Națională: „Fiecare dintre noi poate contribui la schimbarea cursului istoriei!”

astăzi, 12:17
61

Acum 104 ani s-a schimbat destinul poporului român prin Unirea tuturor provinciilor istorice într-un singur stat suveran și independent, iar ziua de 1 Decembrie a devenit cea mai importan...