Curtea de Apel PloieÈ™ti a stabilit că Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024 a CurÈ›ii ConstituÈ›ionale a României poate fi atacată în contencios administrativ. InstanÈ›a a respins excepÈ›ia necompetenÈ›ei generale ridicată de Ministerul Public È™i a reÈ›inut că actul contestat are caracter de act administrativ normativ, supus controlului judiciar, se arată în motivarea hotărârii care a inflamat opinia publică în ultimele 24 de ore.
Hotărârea a fost dată într-un context excepÈ›ional: anularea procesului electoral prezidenÈ›ial de către Curtea ConstituÈ›ională, fără sesizarea unui competitor electoral, fără proceduri contradictorii È™i fără garantarea dreptului de apărare, ceea ce, în opinia reclamantei È™i în aprecierea instanÈ›ei, a generat o gravă criză constituÈ›ională È™i o încălcare flagrantă a drepturilor fundamentale.
InstanÈ›a, despre natura Hotărârii CurÈ›ii ConstituÈ›ionale
Curtea de Apel a subliniat că, potrivit ConstituÈ›iei României È™i Legii nr. 47/1992 privind organizarea CurÈ›ii ConstituÈ›ionale, această instituÈ›ie emite decizii, hotărâri È™i avize, în funcÈ›ie de atribuÈ›iile exercitate. Doar deciziile CCR, È™i doar în cazurile expres prevăzute – controlul constituÈ›ionalității legilor, tratatelor, regulamentelor sau excepÈ›iilor de neconstituÈ›ionalitate – au caracter general obligatoriu È™i putere numai pentru viitor.
În schimb, hotărârile CurÈ›ii, cum este È™i cea din 6 decembrie 2024, nu beneficiază de prezumÈ›ia de generalitate È™i imuabilitate absolută. În cazul de față, CCR a acÈ›ionat în temeiul art. 146 lit. f) din ConstituÈ›ie („veghează la respectarea procedurii pentru alegerea PreÈ™edintelui României È™i confirmă rezultatele sufragiului”), atribuÈ›ie care nu presupune emiterea unei decizii jurisdicÈ›ionale în sensul clasic.
Astfel, instanÈ›a a constatat că Hotărârea nr. 32 este un act administrativ normativ: a fost emis de o autoritate publică în regim de putere publică, în executarea unei legi – Legea nr. 370/2004 privind alegerea PreÈ™edintelui României – È™i a produs efecte juridice generale, asupra unui număr nedefinit de cetățeni români cu drept de vot.
Act normativ, nu jurisdicție: un punct esențial
În motivarea sa, Curtea de Apel a accentuat că hotărârea contestată nu poate fi calificată drept act jurisdicÈ›ional deoarece:
-Nu a fost precedată de o procedură contradictorie.
-Nu s-a asigurat dreptul la apărare persoanelor interesate (cetățeni, candidați).
-Nu au fost administrate probe sau susținute pledoarii.
-Nu s-a respectat transparența, caracteristică activității jurisdicționale.
De altfel, È™edinÈ›a CurÈ›ii ConstituÈ›ionale din 6 decembrie 2024 s-a desfășurat în secret, fără convocarea părÈ›ilor implicate, fără prezenÈ›a Ministerului Public, încălcându-se astfel principiile fundamentale ale unui proces echitabil.
Prin urmare, Curtea de Apel a considerat că, neîndeplinind condiÈ›iile unui act jurisdicÈ›ional, hotărârea CCR trebuie încadrată ca act administrativ normativ, ceea ce atrage aplicarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Dreptul la control judecătoresc al actelor administrative: o garanție constituțională
InstanÈ›a a invocat în susÈ›inerea admisibilității acÈ›iunii È™i art. 52 din ConstituÈ›ie, care garantează dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, printr-un act administrativ, să obÈ›ină recunoaÈ™terea dreptului său sau a interesului legitim È™i anularea actului. În plus, art. 126 alin. (6) consacră principiul controlului judecătoresc asupra actelor administrative ale autorităților publice.
Astfel, aÈ™a cum a reÈ›inut Curtea, orice act administrativ – inclusiv cel emis de Curtea ConstituÈ›ională în exercitarea atribuÈ›iilor sale nejurisdicÈ›ionale – poate fi contestat în justiÈ›ie, dacă afectează drepturi fundamentale È™i nu există o procedură specifică alternativă.
RelevanÈ›a efectelor juridice produse de Hotărârea nr. 32
Un alt element reÈ›inut de instanță a fost caracterul erga omnes al efectelor Hotărârii nr. 32. Aceasta nu a vizat persoane determinate, ci a afectat, deopotrivă, toÈ›i cetățenii români cu drept de vot, candidaÈ›ii validaÈ›i pentru turul al II-lea, precum È™i întreg procesul electoral.
În virtutea acestor efecte generale, Curtea a concluzionat că Hotărârea nr. 32 întruneÈ™te toate caracteristicile unui act administrativ normativ, în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ.
Neexistând o excepÈ›ie legală aplicabilă, acÈ›iunea este admisibilă
InstanÈ›a a constatat că Hotărârea nr. 32 nu intră în categoria actelor exceptate de la controlul judecătoresc, cum sunt cele privind relaÈ›iile cu Parlamentul sau actele de comandament militar. Nici Legea CurÈ›ii ConstituÈ›ionale È™i nici altă lege organică nu prevăd o cale specifică de atac pentru un asemenea act, astfel că aplicarea dreptului comun, respectiv a contenciosului administrativ, este pe deplin justificată,
În plus, Curtea de Apel a evocat în sprijinul soluÈ›iei sale È™i Raportul Comisiei de la VeneÈ›ia, care prevede necesitatea existenÈ›ei unor căi de atac efective împotriva deciziilor autorităților electorale, pentru limitarea puterii discreÈ›ionare È™i protecÈ›ia drepturilor fundamentale.
Potrivit hotărârii CurÈ›ii de Apel PloieÈ™ti chiar È™i Curtea ConstituÈ›ională, ca autoritate publică, atunci când emite acte administrative cu efecte generale, poate fi supusă controlului judecătoresc. SupremaÈ›ia ConstituÈ›iei È™i protecÈ›ia drepturilor fundamentale prevalează în faÈ›a oricărei autorități, indiferent de rangul acesteia.
CCR a făcut recurs la hotărârea CurÈ›ii de Apel din PloieÈ™ti!
Curtea ConstituÈ›ională a României (CCR) a contestat, vineri, decizia CurÈ›ii de Apel PloieÈ™ti de joi, care suspenda Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024 ce anula alegerile prezidenÈ›iale de anul trecut.
CCR a depus recurs la decizia judecătorului de la Curtea de Apel PloieÈ™ti, cel care a decis suspendarea anulării alegerilor prezidenÈ›iale. De asemenea, CSM cere ca acestea să fie cercetat cu privire la săvârÈ™irea unei eventuale abateri disciplinare.
Este al doilea recurs depus, după ce È™i Parchetul de pe lângă Curtea de Apel PloieÈ™ti a depus aceeaÈ™i cale de atac.
Ce urmează!
Cel mai probabil săptămâna viitoare, Înalta Curte de CasaÈ›ie È™i JustiÈ›ie va stabili un prim termen de judecată al acestui recurs, iar practic, magistraÈ›ii de la Curtea Supremă vor analiza inclusiv motivarea pe care o va da judecătorul de la Curtea de Apel PloieÈ™ti, cu argumentele pentru care a luat această decizie, care a creat atâtea controverse.