Examenul de Bacalaureat din 2025 a reliefat încă o realitate tristă din peisajul învățământului românesc, și anume faptul că în acest an s-a înregistrat cel mai mic număr de absolvenți înscriși la „examenul maturității” din ultimii cel puțin 20 de ani. Aproape un sfert dintre elevii care au început clasa a XII-a în septembrie 2024 nu au ajuns la examenele din această săptămână. Mai exact, doar 94.400 de elevi din promoția curentă s-au înscris la examenul de Bacalaureat 2025, potrivit unei estimări de la Ministerul Educației și Cercetării.
Ovidiu Pânișoară, directorul Departamentului de Formare a Profesorilor de la Universitatea din București, susține că situația din acest an nu este cu mult diferită de ceea ce s-a întâmplat în anii precedenți, când tendința a fost una de scădere a elevilor din sistem care au susținut Bacalaureatul.
Printre motivele care duc, an de an, la o astfel de situație se numără, potrivit expertului, și faptul că „școala vieții”, cu tot ceea ce implică ea, a ajuns să fie mult mai atractivă decât școala în sine.
„Unii elevi aleg ideea școlii vieții și faptul că se pot face bani și fără școală”
Ovidiu Pânișoară a explicat și de ce absența de la Bacalaureat a unui procent mare de elevi are repercusiuni grave și directe asupra numărului de absolvenți din învățământul universitar. Asistăm, așadar, explică specialistul, la un adevărat lanț al slăbiciunilor, iar efectele se văd direct la „firul ierbii”, adică în modul în care evoluează realitățile din școala românească.
„Sunt mai multe nuanțe aici. În primul rând, proporția celor care nu s-au înscris la Bacalaureatul din acest an nu este neapărat cu mult diferită față de ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani. Vorbim de un număr mai mare de oameni, dar nu neapărat la nivel de proporție. Este o cifră care nu se regăsește doar în acest an, s-a întâmplat, mai mult sau mai puțin, în ultimii ani. Deci putem vorbi despre o tendință care este negativă, nu neapărat definitorie anul acesta. Rămânem într-o anumită tendință. Tendința este într-adevăr proastă, pentru că vorbim de un număr de ani în care acest lucru se întâmplă și nu se modifică în bine. De ce se întâmplă? Motivațiile sunt multiple. Poate sunt unii dintre copii care dispar din sistem și nu se mai înscriu la Bacalaureat, pentru că aleg ideea școlii vieții și faptul că se pot face bani și fără școală.
Acest lucru este, într-adevăr, îngrijorător, mai ales că noi avem o proporție foarte mică, o parte cu Uniunea Europeană, de absolvenți de învățământ superior. Adică, dacă nu ai bacalaureatul, nu poți să accezi în învățământul superior. Este clar că este un bulgăre de zăpadă care se tot rostogolește, crește în intensitate și afectează nu doar simplu fapt că nu s-a dat Bacalaureatul, ci și ceea ce urmează după. Afectează și alte elemente unde stăm pe minus, comparativ cu Uniunea Europeană”, a spus expertul în educație.
„Sistemul de învățământ românesc suferă prin faptul că nu este adaptat generației digitale de astăzi”
Ovidiu Pânișoară a vorbit, în tot acest context, și despre ideea neînțeleasă de reformă din învățământul românesc, dar și despre sistemul de predare-învățare care nu s-a raportat niciodată la realitățile din educație și la elevul de astăzi, într-o lume în care digitalizarea a schimbat paradigma școlii.
„Avem de-a face cu un mod în care tot ceea ce a însemnat reformă în învățământ în ultimii cel puțin 15 ani s-a concentrat pe elementele vizibile, ignorându-le pe cele mai puțin vizibile, dar care se influențează cel mai mult. Toată lumea s-a concentrat să schimbe forma de Bacalaureat, să schimbe Evaluarea Națională. De fiecare dată, ne-am focalizat pe consecința sistemului și am schimbat consecința, în loc să schimbăm elementele care au produs consecința.
Ne-am uitat la efecte și am umblat la modul în care putem modera aceste efecte. Faptul că elevii au rezultate slabe la Evaluarea Națională este un prim indicator că cineva pe care l-ai pierdut la Evaluarea Națională, îl pierzi și la Bacalaureat, dacă nu faci nimic.
Faptul că ne uităm la rezultate și nu ne uităm la ce produc aceste rezultate este păgubos. Spun de atâția ani că sistemul de învățământ românesc suferă din cauza faptului că nu este adaptat generației digitale de astăzi, care este o generație schimbată. Vrem, nu vrem, ne place, nu ne place, este alt tip de generație.
Este ca și când ai da același costum, croit acum 10 ani pe măsurile unei persoane – dar persoana între timp s-a schimbat sau a apărut o altă persoană, mai înaltă, mai scundă, mai solidă, mai slabă. Nu contează, important este că acea croială nu se mai potrivește. Într-adevăr, generația digitală este diferită prin faptul că trăiește în lumea tehnologică, având un alt mod de a aborda realitatea. Toate aceste elemente ar trebui să ne pună pe gânduri în momentul în care educăm acești tineri. Ar trebui să venim cu un mod diferit de a face școală, astfel încâ să putem scoate maximul din elevii de astăzi”, a mai spus expertul.
„Elevul de astăzi vrea să înțeleagă utilitatea unei informații, nu mai învață pentru viitor”
Ovidiu Pânișoară recunoaște că există o ruptură între modul în care ne dorim ca tinerii noștri să învețe, fără să ne punem întrebarea cum învață concret aceștia și ce ar trebui să schimbăm pentru ca ei să se poată integra și să se raporteze, într-un mod pozitiv, la ideea de școală.
„Mă întorc pe zona de predare-învățare, pentru că toate reformele au ocolit această zonă. Avem planuri-cadru, vrem să schimbăm discipline, dar important este ce se face în interiorul acelei discipline. Noi am rămas pe un model pe de-o parte bazat mult pe zona de teoretizare, iar elevul zilei de astăzi este mai apropiat de modul în care era văzut adultul în trecut – și anume este mult mai plagmatic în a învăța ceva care-i este necesar.
El vrea să înțeleagă utilitatea unei informații, nu mai învață pentru viitor. Ar trebui să punem mai mult accent pe aplicabilitatea informației acumulate, dar pentru asta trebuie să umblu la programă, să o aerisesc, să o focalizez pe câteva informații importante la care trebuie să am timp de metabolizare, trebuie să am timp să construiesc. De multe ori, copiii se duc la școală și nu înțeleg ceea ce învață. Sau învață pe de rost, iar în cazul în care înțeleg o informație, nu știu ce să facă cu ea, nu știu să o aplice.
În momentul în care înveți ceva într-un mod conștient, școala devine atractivă, este plăcut să înveți. În momentul în care înveți mecanic, școala devine neplăcută. Și mă întorc la modul în care este construită programa. Când înveți mult într-un timp scurt, nu se poate folosi decât învățarea mecanică. Profesorul predă la foc automat. Asta nu are cum să fie o școală atractivă. Înainte, școala era mai focalizată pe lucrurile esențiale, se făceau mai multe elemente aplicative, prin care înțelegeai de ce ai nevoie de acele informații.
Avem o generație care învață mai puțin și noi îi dăm mai mult decât am primit noi. Vom avea din ce în ce mai mare pierdere din sistem a copiilor care nu sunt interesați de școală. Avem copii care nu suportă școala, care pleacă cu o imagine negativă în ceea ce privește școala. În loc să construim o școală atractivă care să se potrivească modului în care gândește copilul de astăzi, noi continuăm pe un drum care produce adversitate. Avem un procent clar de pierdere a elevilor din sistem din ce în ce mai mare și acest lucru nu este o întâmplare”, a explicat profesorul.
Planurile-cadru, leacul pentru educația din România?
Profesorul Ovidiu Pânișoară mărturisește franc că nu-și spune speranța că planurile-cadru ar putea schimba fața școlii românești. Mai mult, acesta este reticent că fără o analiză clară și aplicată pe tot ceea ce reprezintă cu adevărat elevul de astăzi vom avea parte de schimbări concrete în învățământul românesc.
„Nu, nu cred asta (n.r. – că planurile cadru sunt leac pentru educație) până nu o să văd că aceste planuri-cadru au fost construite exact pe o analiză foarte clară, care să aibă în spate cercetări privind profilul elevului de astăzi. Sunt construite pe modul în care gândesc copiii astăzi? Vin ele ca o rezolvare a unei situații sau sunt construite de trei-patru specialiști care s-au gândit ei să mai adauge sau să mai scoată o disciplină, pentru că așa ar suna interesant.
Nu există cercetări construite care să ne arate cum este elevul de astăzi și ce i se potrivește. Cercetarea care spune că te duci la croitor și îți ia mai întâi măsurile înainte să facă haina. Că, oricât de celebru și de savant ar fi croitorul, dacă nu știe care-s măsurile mele, doar hazardul ar face să mi se potrivească haina confecționată de ele. Deci noi suntem în fața unui element de hazard.
Poate că și acești specialiști – dacă este să fiu cinstit, nu știu care sunt aceștia – ar trebui să iasă în față, să-și asume succesul sau insuccesul unor generații. Aici nu ne mai jucăm. În momentul când faci o reformă, trebuie să-ți asumi și cu cât îți asumi mai mult un lucru care este făcut pe persoană fizică – adică te-ai apucat să tai și să modifici ceva, fără să ai justificarea unor cercetări din spate -, atunci da, chiar trebuie să-ți asumi. Și aici nu mă refer la decidentul de minister, nu mă refer la ministru, mă refer la specialistul care crede că poate să construiască și să facă ceva dintr-un cabinet, aflat undeva într-un turn de fildeș, fără să ia măsurile școlii reale, care se întâmplă la firul ierbii”, a conchis profesorul Ovidiu Pânișoară.
Daniel David, precizări despre planurile-cadru în educație
Planurile-cadru pentru învățământul liceal vor fi puse în consultare săptămâna viitoare, a anunțat, joi, ministrul Educației și Cercetării, Daniel David.
„Planurile-cadru am fi putut să le dăm drumul în această săptămână, așa cum am anunțat. Nu am promis dar am anunțat este drept, însă ne-am răzgândit – ca să spun direct – pentru motivul că n-am vrut să interferăm cu examenul de Bacalaureat. Nu am vrut să avem în spațiul public două tipuri de discuții. Am preferat să ne focalizăm pe Bacalaureat și săptămâna viitoare vom pune în consultare și planurile-cadru pentru învățământul liceal”, a transmis ministrul Educației, pe Facebook.
Referindu-se la „fake news”, Daniel David a afirmat că se gândește să implementeze un „buton” pe site-ul ministerului care se va numi „Fii informat” și care va avea rolul de a combate „fake news-ul” și distorsionarea adevărului.
„Dacă facem acest lucru, mă aștept să avem mai mulți copii înscriși la Bacalaureat în următorii ani”
Ministrul Educației s-a arătat îngrijorat de faptul că prea mulți elevi de clasa a XII-a nu s-au înscris la Bacalaureat 2025. Daniel David a spus că trebuie schimbată paradigma la liceu, modul de predare, curriculumul și consolidarea materiei.
„Dacă facem acest lucru, mă aștept să avem mai mulți copii înscriși la Bacalaureat în următorii ani. (…) Sunt un pic îngrijorat că un număr prea mare, după mine, de copii care erau înscrişi în clasa a XII-a nu s-au înscris și la Bacalaureat. Asta mie îmi arată că ceea ce spun în raportul QX este extrem de serios și grav.
Noi trebuie cu adevărat să schimbăm ca paradigmă curriculum, metodele de predare, modul în care ne implicăm în procesul educațional pentru copii, modul în care facem învățare remedială, astfel încât copiii care termină Bacalaureatul, termină practic clasa a XII-a, să se înscrie și la Bacalaureat și să-și testeze competențele”, a afirmat ministrul Educației.
Daniel David a explicat ce înseamnă această reformă la liceu și a precizat că dacă va fi aplicată, elevii vor avea competențele dobândite și vor avea „curajul să și le testeze la Bacalaureat”.
„Această reformă presupune un curriculum care să fie mai aerisit, un curriculum în care la fiecare disciplină aș vrea să stabilesc ferm că 25% din timpul alocat unei discipline nu trebuie să se mai lege de predarea unor noi cunoștințe, ci trebuie să se lege de altceva. Cele pe care le-ai predat până atunci, trebuie să fie consolidate, trebuie să te ocupi de aspecte remediale pentru copii, prin care să corectezi lucrurile pe care nu ai reușit să le predai bine și, în același timp, să încerci să generalizezi cunoașterea dobândită în diverse discipline la viața de zi cu zi.
Dacă facem acest lucru, mă aștept să avem mai mulți copii înscriși la Bacalaureat în următorii ani, o rată mai scăzută al analfabetismului funcțional. Altfel spus, copiii să dobândească cu adevărat competențe pe care să aibă curajul să și le testeze la Bacalaureat și să le poată folosi după aceea în viața de zi cu zi”, a adăugat ministrul Educației.
Generația „experiment” 2012-2025, absentă de la examenul maturității
Generația care a dat Bacalaureatul în 2025 este și prima care a făcut clasa pregătitoare. Din această generație „experiment” 2012-2025, mulți elevi au ales să fie absenți la examenul maturității.
Examenul de Bacalaureat 2025, sesiunea din iunie, s-a încheiat vineri, 13 iunie, pentru majoritatea candidaților. Singurul examen rămas este cel de duminică, 16 iunie, la Limba și literatura maternă, care va fi susținut doar de candidații care au învățat în licee cu predare în limbi străine.
- Datele de la Ministerul Educației și Cercetării (MEC) din raportul privind starea învățământului 2024 arată că în 2013-2014 au intrat în clasa I și terminaseră clasa pregătitoare introdusă în 2012 aproape 157.000 de copii.
- În prima zi de Bacalaureat 2025, sesiunea iunie, au fost prezenți 98.540 de candidați la proba scrisă de Limba și literatura română și peste 97.700 la proba obligatorie a profilului, matematică sau istorie.
- Cei mai mulți absolvenți de liceu înscriși la un bacalaureat ca parte din promoția curentă au fost în 2008, când au susținut examene 209.493, dintr-un total de 225.877 înscriși.
Când se afișează rezultatele la Bacalaureat?
- 20 iunie 2025 – afișarea rezultatelor inițiale, până la ora 12:00,
- 20 iunie (14:00–18:00), 23 și 24 iunie – depunerea contestațiilor și vizualizarea lucrărilor
- 30 iunie 2025 – afișarea rezultatelor finale, după soluționarea contestațiilor
Depunerea contestaţiilor nu este condiţionată de vizualizarea lucrărilor. În aceeaşi măsură, vizualizarea lucrărilor nu obligă candidatul la depunerea contestaţiei.
”Candidaţii pot solicita vizualizarea lucrării/lucrărilor proprii după afişarea rezultatelor iniţiale, în conformitate cu prevederile procedurii stabilite de către Comisia Naţională de Bacalaureat. La vizualizarea lucrării/lucrărilor, candidatul minor trebuie să fie însoţit obligatoriu de un părinte/reprezentant legal”, a precizat Ministerul Educației.
Candidaţii care contestă rezultatul iniţial al evaluării trebuie să completeze, să semneze şi să depună sau să transmită prin mijloace electronice şi o declaraţie-tip în care se menţionează faptul că au luat cunoştinţă că nota acordată ca urmare a soluţionării contestaţiei poate modifica, după caz, nota iniţială, prin creştere sau descreştere.
Sursa: Gândul.ro