Deși are disponibilitatea de a fi folosită ca "poligon de încercare" pentru cei care vor cei care vor să învețe, una dintre cele mai importante companii din piața materialelor de construcții are contacte slabe cu școlile profesionale și universitățile românești, iar absolvenții acestora vin nepregătiți din punct de vedere practic.
Președintele Consiliului de Administrație al societății, Dorel Goia, spune că România are o problemă de educație națională, în sensul că unor meserii le-a fost dată o conotație negativă. "Prea mulți absolvenți de studii europene și prea puțini lăcătuși". Spre deosebire de alte companii care reclamă creșterea abruptă a costurilor cu forța de muncă în ultimii ani, cei de la firma din Bistrita sunt mai degrabă îngrijorați de calitatea redusă a învățământului profesional, de decuplarea instituțiilor de învățământ superior și de lipsa de apetit a tineretului pentru a munci în fabrică sau a face specializări complicate. "Eu nu critic faptul că s-au mărit salariile. Trebuiau să se mărească", spune Dorel Goia, președintele Consiliului de Administrație.
Dacă acum o femeie de serviciu într-o instituție din Cluj-Napoca ajunge la un salariu de 2.000 de lei, este considerat normal ca un muncitor calificat să obțină cel puțin 3.000 de lei. Este un nivel care deja ar trebui să facă atractivă munca în fabrică, dar mulți dintre absolvenții de școli cu profil tehnic sunt lipsiți de pregătirea de bază pentru a face fără probleme acest pași. "A dispărut învățământul profesional", spune Goia.
Școlile nu mai au maiștri, iar directorii invocă problemele pe care le au în activitatea de zi cu zi. Ajutor mic vine și din partea învățământului superior. Firma angajează ingineri chimiști și economiști, absolvenți ai universităților românești. „Vin total nepregătiți din punct de vedere practic”, spune Goia. „Învățământul românesc merge pe un drum paralel.”
Contactele economiei reale cu mediul universitar sunt slabe. „Nimeni nu ne întreabă, nu suntem solicitați pentru a deveni poligon de încercare pentru studenți, pentru practică”, spune șeful societății bistrițene. El spune că nu mai puțin de 4 miniștri ai Educației au fost chiar din Cluj și îi cunoaște personal. „O parte din vină le aparține.” Învățământul superior românesc aduce în piață mult prea mulți absolvenți de studii superioare care nu pot profesa în acord cu diplomele lor. O parte emigrează, iar unii ajung vânzători la hypermarket. „Prea mulți absolvenți de studii europene și prea puțini lăcătuși”, rezumă această realitate Goia. „Prea mulți absolvenți de studii superioare care ajung vânzători în hypermarket. E păcat! Sunt destine distruse de sistemul actual de învățământ.” Mai mult pe Profit.ro...
