Compania maghiară a făcut o ofertă mult mai mare decât valoarea de piață și a stârnit suspiciuni privind o posibilă implicare a Rusiei.

Nu este prima declarație a oficialului român legată de tranzacția dintre firma germană E.ON, furnizor de gaze în România, și MVM Ungaria. Imediat după anunțul acordului de preluare semnat între cele două companii, Sebastian Burduja a subliniat care sunt semnele de întrebare legate de această tranzacție. Și a ridicat problema interesului național.

CITEȘTE ȘI: "Incendiu în cimitir, după ce copiii s-au jucat cu focul! "

 

„Statul român are Comisia de examinare a investițiilor străine directe. Această comisie va aduna toate informațiile și va da un aviz favorabil sau nefavorabil. Cu siguranță se va uita la tot, ce face MVM, de unde are finanțare. Tranzacția nu este încheiată până când statul român nu își dă acordul”, spunea Sebastian Burduja pe 17 decembrie.

Dacă această tranzacție va fi definitivată, grupul maghiar va avea acces la gazele extrase din România, inclusiv cele din Marea Neagră. În același timp, MVM va putea vinde pe piața din România gaz rusesc, pe care-l importă acum prin Serbia, relatează Europa Liberă.

„Nu vom permite intrarea gazelor rusești în țară”, le-a declarat ministrul Sebastian Burduja, jurnaliștilor de la Financial Times, într-un interviu publicat vineri, pe 10 ianuarie.

El a explicat și cum anume acționează statul român pentru a evita acest lucru.

„Valoarea tranzacției va fi analizată... și implicațiile potențiale pe piața energiei”, a spus el. „[Vom] investiga mai departe, probabil solicitând și un punct de vedere din partea structurilor de securitate națională.”

O tranzacție asemănătoare, a fost respinsă de guvernul spaniol – care a refuzat intrarea unei companii maghiare în sectorul feroviar spaniol motivând cu riscurile de securitate a infrastructurii critice, date fiind legăturile regimului Orban cu Rusia.

România dispune de legislație similară în ceea ce privește protejarea sectoarelor strategice. Legea 51/1991 privind siguranța națională și reglementările europene în domeniul investițiilor străine directe (FDI Screening) permit autorităților române să intervină în tranzacții care ar putea afecta securitatea națională, scrie sursa citată.