O statistică centralizată a Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură arată că la nivelul judeţului Botoşani, marţi erau depuse 26.915 cereri unice de plată pentru o suprafaţă de 101.792,19 hectare. Suntem pe locul patru la nivel naţional, după judeţe ca Suceava, cu 37.433 de cereri, Bihor, cu 82.311 cereri şi Dolj, cu 27.144 de cereri unice de plată.

Parte din aceste cereri, depuse la nivelul judeţului, aparţin societăţilor cu acţionari străini, care lucrează pământurile botoşănenilor, cumpărate sau arendate.

"Sunt societăţi în care administratorii sunt străini, sunt societăţi ai căror administratori sunt români dar acţionarii sunt străini, sunt societăţi ale străinilor care folosesc terenuri cumpărate sau arendate, astfel că nu există o situaţie centralizată. Cu aproximaţie, potrivit situaţiilor din anii anteriori, ar fi în jur de 15-20% din totalul suprafeţei agricole din judeţ, arendat sau cumpărat, pentru care se depun cereri de subvenţii. Mulţi dintre străini folosesc contracte de comodat, similar antreprenoriatului din construcţii", spune Ioan Serediuc, purtătorul de cuvânt al APIA Botoşani.

Potrivit informaţiilor deţinute de Direcţia Agricolă a judeţului Botoşani, societăţile cu capital străin sau mixt lucrează în jur de 25- 30 de mii de hectare de teren la nivelul judeţului. "Nu este o cifră mare, aceeaşi situaţie se întâmplă şi la Suceava, Iaşi sau Vaslui. Terenul este bun, iar societăţile investesc în agricultură", spune Cristian Delibaş, directorul Direcţiei Agricole.

Potrivit oficialului, în judeţ fac agricultură germani, britanici, francezi, italieni, prin societăţi agricole cu capital mixt. "Acţionariat sau capital sută la sută străin nu există. Pe lângă aceştia, însă, îi avem pe botoşănenii noştri care ridică agricultura la cel mai înalt nivel, agricultură competitivă, cu utilaje de ultimă generaţie", explică directorul Direcţiei Agricole.

Info Plus:

"Cererea unică de plată" este cererea de ajutor sau de sprijin în cadrul oricăreia dintre plăţile prevăzute de lege, pe care fermierul o depune o singură dată pe an la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. Fermierii depun o singură cerere unică de plată chiar dacă deţin suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe.

Schemele de plăţi directe sunt schema de plată unică pe suprafaţă, plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, schema de sprijin cuplat şi schema simplificată pentru micii fermieri. Beneficiarii plăţilor directe şi ai măsurilor de mediu şi climă sunt fermierii activi persoane fizice şi/sau persoane juridice care desfăşoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori legali ai suprafeţelor de teren agricol şi/sau deţinători legali de animale, potrivit legislaţiei în vigoare.

Pentru pajiştile comunale concesionate/închiriate în condiţiile legii de către asociaţiile crescătorilor de animale, beneficiarii plăţilor pot fi membrii asociaţiei care asigură încărcătura cu animale pentru suprafaţa de pajişte concesionată/închiriată. Calculul suprafeţelor aferente fiecărui membru se efectuează proporţional cu numărul de UVM (unitate vită mare) ale fiecărui membru în parte cu care asigură cel puţin încărcătura minimă de animale de 0,3 UVM/ha prin păşunat, la data depunerii Cererii unice de plată, pentru suprafaţa concesionată/închiriată de către asociaţie.

De asemenea, poate beneficia de plăţile acordate pentru pajişti asociaţia crescătorilor de animale care efectuează activitatea agricolă pe suprafaţa concesionată/închiriată, asigurând cel puţin încărcătura minimă de animale de 0,3 UVM/ha, prin păşunat cu animalele înscrise în exploataţia asociaţiei înregistrată în Registrul naţional al exploataţiilor pe perioada păşunatului. Arendatorul, concedentul, locatorul şi/sau comodantul nu beneficiază de plăţi pentru terenul sau animalele arendate, concesionate, închiriate şi/sau împrumutate spre folosinţă.