Dacă până în urmă cu câţiva ani, majoritatea străinilor care veneau să lucreze în județele Moldovei erau de dincolo de Prut, în ultimii ani au solicitat permise de şedere în scop de muncă cetăţeni din China, India, Nepal, Bangladesh sau Sri Lanka.
Confruntaţi cu o criză acută a lipsei de muncă autohtone, investitorii români s-au adaptat din mers şi au găsit soluţia angajării de cetăţeni străini. Fiindcă prioritate la angajare au cetăţenii români şi cei din spaţiul comunitar, angajatorii care vor să folosească forţă de muncă din state aflate în afara Uniunii Europene trebuie să obţină mai întâi de la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă o situaţie cu persoanele din judeţ aflate în căutarea unui loc de muncă, pentru a dovedi că nu şi-au găsit angajaţi printre acestea.
Abia apoi pot continua demersurile pentru cooptarea unor muncitori din alte state.
"Nu vă convine, sunt zece la poartă care vor să se angajeze"
Reprezentanţii oamenilor de afaceri susţin că agenţii economici găsesc din ce în ce mai greu forţă de muncă printre români, iar principala cauză este aceea că aceștia au plecat masiv în străinătate pentru a-şi căuta locuri de muncă.
Cele mai mari probleme pentru angajatori sunt legate de faptul că nu găsesc angajaţi calificaţi, sunt impozitaţi excesiv şi trebuie să se lupte cu birocraţia. Se plătește astfel preţul celor 35 de ani de politici economico-sociale care în loc să ducă la dezvoltare au adâncit crizele.
Ionel Constantin, preşedintele Camerei de Comerţ Industrie şi Agricultură (CCIA) Vaslui, admite că şi oamenii de afaceri au greşit oferind salarii prea mici muncitorilor români şi nu şi-au protejat oamenii, mergând pe principiul "nu vă convine, sunt zece oameni la poartă care vor să se angajeze".
"În primul rând, beneficiem de o forţă de muncă şi o viitoare forţă de muncă prost calificată. De asta se plâng în principal oamenii de afaceri, iar noi am cerut în repetate rânduri dezvoltarea învăţământului dual. Forţa noastră de muncă a plecat din mai multe considerente, în primul rând după un câştig mai mare care s-a dovedit real, dar nu întotdeauna a fost aşa. În altă ordine de idei şi firmele, companiile trebuie să înţeleagă că trebuie să plătească oamenii, să ceară un plus de la ei, dar să-i plătească. Introducerea de forurile europene a acelui salariu minim european îi va obliga şi pe ai noştri să plătească. Oamenii pleacă nu doar din cauza salarizării, ci şi din cauza birocraţiei nenorocite care încă este în România. Vorbim de digitalizare şi unii încă lucrează cu abacul. Au laptopuri şi calculatoare pe care le bagă în priză şi le scot… Această angajare continuă în sistemul bugetar dă de gândit oamenilor de afaceri. Plătim un preţ exagerat din cauza proastelor politici derulate de 35 de ani", a declarat, pentru Agerpres, Ionel Constantin.