O campanie derulată de Ziarul Financiar prezintă businessurile din industria alimentară, situaţia unităţilor de producţie, dar şi nivelul exporturilor şi importurilor de produse agroalimentare şi neajunsurile dintr-o industrie care ar putea să hrănească mai mult decât o ţară.
Mai puţin de 10% din fabricile de lactate distribuie produsele la nivel naţional, doar una din zece firme care procesează carne acoperă mai mult de jumătate din judeţele ţării, în timp ce la nivelul producţiei de conserve de legume şi fructe putem vorbi de o mână de producători care acoperă ţara - acesta este tabloul industriei alimentare româneşti, un sector unde domină firmele mici, care nu au putere să crească şi să aşeze produse pe mai multe rafturi.
În acest peisaj, importurile de produse cresc constant, în timp ce investiţiile în extindere se întâmplă prea încet şi cu precădere la marii jucători care acoperă deja rafturile celor mai mari magazine la nivel naţional.
România este cunoscută la nivel european şi nu numai ca o ţară agricolă şi atât, fiind de cele mai multe ori campioană la producţia de cereale. Dacă la producţia de pâine albă din materii prime locale stăm bine tocmai datorită acestui nivel mare de producţie de cereale, nu acelaşi lucru se întâmplă în cazul producţiei de carne, de lapte sau de legume şi fructe.
O dezorganizare în producţie
Datele colectate de ZF de la ANSVS şi de la INS arată dezorganizare atunci când vine vorba de numărul de fabrici în fiecare judeţ şi de producţia fiecăruia de materii prime. De exemplu, dacă ne uităm la producţia de carne vedem că judeţul Timiş este campion la acest capitol, având în vedere că acolo există cele mai mari ferme de porci deţinute de Smithfield. Însă, ca număr de fabrici campion este judeţul Suceava unde există circa 20 de unităţi autorizate, conform datelor colectate de ZF, însă Suceava nu se regăseşte în top cinci judeţe în funcţie de producţia de carne, adică materia primă procesată în cele 20 de unităţi amintite.
Timiş este urmat în topul judeţelor în funcţie de cantitatea de carne produsă, de Bacău, Călăraşi, Buzău şi Vâlcea. Însă, dacă ne uităm de exemplu la Bacău şi Buzău vedem că acestea două sunt „reşedinţa“ a două dintre cele mai mari grupuri din industria cărnii de pasăre şi anume Agricola şi Aaylex.
Ca şi număr de fabrici, domină Suceava, Prahova, Ilfov, Alba şi Mureş. Judeţul Alba este şi el un exemplu de „capitală“ a producţiei de carne de pasăre. Pe de altă parte, dacă ne uităm la judeţe precum Prahova sau Ilfov, vedem că aici sunt fabrici mari de mezeluri din carne de porc cu precădere, sectorul cărnii de porc fiind unul dintre „campioanele“ importurilor. Pesta porcină a ţinut departe investiţiile în ferme, iar având în vedere că multe fabrici de mezeluri mizează pe export, acest lucru se poate face doar cu produse din carne din ţări care nu se luptă cu pesta porcină.
De asemenea, dacă luăm în calcul tot Suceava, vedem că este pe primul loc atât la producţia de lapte, cât şi la numărul de fabrici de lactate. Însă, doar două firme din cele 26 autorizate în judeţul Suceava au o distribuţie care acoperă mare toate zonele ţării, şi anume Rarăul SA şi Tudia SRL. Rarăul face parte din grupul Lactalis şi este ca şi societate în top 10 ca cifră de afaceri în anul 2022, în timp ce Tudia este o afacere de familie fondată de familia Mihai, şi a reuşit să acopere toată ţara, produsele companiei fiind listate în reţeaua Supeco, deţinută de gigantul francez Carrefour.
Pe de altă parte, dacă ne uităm la tot peisajul procesării de lactate din România vedem că doar 20 de fabrici au prezenţă naţională, adică acoperă mare parte din judeţe ţării cu produsele. Însă, nu toţi aceşti producători sunt prezenţi în fiecare judeţ din ţară sau într-un număr mare de magazine în fiecare judeţ din ţară. Dacă ne uităm la harta producţiei de lactate, vedem că cele mai bine reprezentate judeţe în ceea ce priveşte numărul de fabrici sunt Suceava, Brăila, Botoşani, Constanţa şi Mureş. Însă, în Botoşani de exemplu compania Five Continents Group, care are o fabrică şi în judeţul Vâlcea, este singura companie care a ajuns cu produsele la nivel naţional. Citește integral pe Ziarul Financiar…
