Salariul minim de 3.000 lei brut în sectorul construcțiilor produce unele ciudățenii. Nu știm dacă Ordonanța lăcomiei 114 a fost gândită așa în mod intenționat. Pare mai degrabă o eroare de formulare. Pe lângă problemele care apar în practică, trebuie luat în considerare faptul că statul a intervenit în piață stabilind un nivel al salariului minim pe un anumit sector.
Dacă o firmă are activitate, să spunem, în principal în alt domeniu, iar pe locul al doilea se află construcții, ei bine, trebuie să aplice angajaților acest nivel al salariului. Asta nu e nimic, dar nu beneficiază de scutiri la contribuțiile de sănătate și pensii, așa cum au firmele care au cel puțin 80% din activitate în acest domeniu.
Una altă ciudățenie este următoarea. Să spunem că firma X are ca activitate principală construcții (în proporție de 80% din cifra de afaceri), dar mai are și altă activitate: publicitate. Ei bine, va trebui să aplice salariul minim și pentru angajații care lucrează pe partea de publicitate.
De asemenea, tot o firmă de construcții, de data asta Y, are angajați de tipul femeie de serviciu. Va aplica salariul minim și celor care se urcă pe schelă și femeii de serviciu, deși intenția Guvernului pare să fi fost pentru aducerea muncitorilor în construcții.
O altă ciudățenie o reprezintă distorsiunile care pot să apară pe piața muncii. Așa cum reiese din cele spune mai sus, există angajatori care pot să acorde facilitatea de scutire de impozit pe venit, contribuție de sănătate și de reducere a contribuției de pensie și alții care nu pot să acorde pentru că nu au 80% din cifra de afaceri în construcții. Angajatul va spune: “Stai puțin, ce vină am eu că tu, angajator, nu ai procentul de cifră de afaceri. Mă duc la unul are are. Am o facilitate personală eu, angajat, nu tu angajator”.
„Legarea facilității omului de condiția angajatorului va genera probleme în piață pentru mulți angajatori care se vor trezi că le pleacă oamenii. Un om bun care face 10.000 de lei la un angajator care nu are condițiile va spune: Ia stai puțin, la 10.000 de lei brut îmi rămân în buzunar, în plus peste 2.000 de lei, dacă m-aș duce la un angajator care are condițiile îndeplinite (precum cifra de afaceri de 80% în construcții n.r.). De ce să mai stau?”, au explicat pentru HotNews.ro, specialiști în fiscalitate
Aceștia spun că tot apar probleme în practică și speră ca prevederile să fie îndreptate.
“Poate se vor trezi și vor spune că nu asta au vrut de fapt, că a ieșit greșit așa și să meargă pe domenii”, au mai arătat aceștia.
Ei au precizat că un salari minim pe o anumită meserie denaturează domeniul.
“Adică intervenția statului administrativă care creează cumva o anumită direcționare a profesiilor în timp. Ideea salariului minim este legată de ideea că nu poți să muncești fără plată sau nivelul plății trebuie să fie unul rezonabil. Asta e ideea salariului minim”, spun specialiștii.