În Botoșani se află cei mai mari producători de pește din țară. România are 100 de mii de hectare amenajate pentru acvacultură, însă doar 40 de mii sunt utilizate.
România este codașă pentru că nu exploatează suficient
Așa se face că, desi reprezintă 25 la sută din suprafața amenajată pentru piscicultura de ape dulci a Uniunii Europene, România este codașă pentru că nu exploatează suficient. Țări cu suprafețe mai mici, precum Polonia, Ungaria, Cehia produc mai mult decât noi. Ungaria, de exemplu, are 26 de mii de hectare de amenajări piscicole piscicole și produce aproximativ 17 mii de tone de pește. România doar 10 mii cinci sute de tone, relatează Euronews în cadrul unei campanii denumită ”Pescuitul, în coadă de pește”.
Comuna Hudești, județul Botoșani. 14 oameni, timp de două ore, întind și strâng năvodul de 650 de metri. De alte două ore e nevoie pentru sortarea peștelui. Nu-i chiar o muncă ușoară. La final, captura poate ajunge și la două tone și jumătate.
E cerere mare, așa că în fermă se pescuiește tot anul
Inginer piscicol de meserie, Diadem Atodiresei este cel mai mare producător de pește din țară. Ferma de aproximativ 300 de hectare pe care o are în comuna Hudești a produs anul trecut aproximativ 1200 de tone de pește.
”Creștem, în principal, crap, sânger, novac, cosaș, care sunt specii aduse din China. În anii '68 au fost introduse. După aceea avem caras, mai avem ceva plătică, dar foarte puțină, și speciile răpitoare: somn, șalău, știucă. Mai avem, bineînțeles, și lopătar, care este un sturion, care nu-i specific zonei”, spune Diadem Atodiresei, inginer piscicol.
E cerere mare, așa că în fermă se pescuiește tot anul. De două ori pe săptămână se aruncă năvodul pentru a onora comenzile care vin din întreaga țară.
”Cred că acoperim necesarul de pește proaspăt și pește viu din zonă, pește autohton și mai exportăm și în celelalte județe. Peștele nostru ajunge în sud”, mai spune Diadem Atodiresei, inginer piscicol.
Același județ, altă zonă. Iazul Dracșani, cu o suprafață de aproximativ 550 de hectare, este principala bază de producție a fermei lui Gheorghe Nistor. Peste 400 de tone de pește pleacă la vânzare de aici în fiecare an.
”Aici suntem într-o zonă numită "ocoale" a iazului Dracșani. Pentru pescuit noi folosim, în general, în sezonul rece în jur de 26-28 de persoane. Năvodul are peste un kilometru. 1100 de metri. La acest năvod, care e mai mic, 600 de metri, folosim în jur de 18-20 de persoane. Munca este grea. Este aproape imposibil să mecanizăm această activitate de pescuit și de asta implică atât de mulți oameni”, povestește Gheorghe Nistor, inginer piscicol.
Ferma de la Dracșani produce crap, sânger, novac, caras, cosaș, dar și șalău și somn, în cantități mai mici. Iar năvodul nu se aruncă oricum și oriunde.
”Iazul Dracșani are și o legendă a lui. Este atestat documentar încă de pe timpul lui Stefan cel Mare, care se spune că se aproviziona cu pește din acest iaz. Sperăm ca această activitate, piscicultura, să nu devină o activitate muzeu. Dacă statul român, prin politicile naționale, nu va veni să încurajeze, să sprijine acest sector, sigur această activitate va dispărea. Cum au dispărut și aceste bărci”, mai spune Gheorghe Nistor, inginer piscicol.