Banca Națională a decis, marți, majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3% pe an, de la 2,5% pe an, începând cu data de 6 aprilie 2022, și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară, scrie Digi24.
„Consiliul de Administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3 la sută pe an, de la 2,50 la sută pe an, începând cu data de 6 aprilie 2022; majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4 la sută pe an, de la 3,50 la sută pe an şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2 la sută, de la 1,50 la sută pe an, începând cu data de 6 aprilie 2022; păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară”, arată un comunicat al băncii centrale, citat de Agerpres.
BNR a decis, de asemenea, menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Conform BNR, rata anuală a inflației a continuat să crească gradual în primele două luni din 2022, contrar previziunilor, urcând la 8,35% în ianuarie şi la 8,53% în februarie, de la 8,19% în luna decembrie 2021. Creșterea a fost mai mică decât se estima ca urmare a scăderilor de dinamică înregistrate de preţurile energiei electrice şi gazelor naturale, pe fondul unui efect de bază şi al schemelor extinse de plafonare, care au devansat consistent influenţele creşterii relativ mai pronunţate a preţului combustibililor, a preţurilor alimentelor şi a celor administrate.
Activitatea economică a continuat să slăbească în intensitate în trimestrul IV 2021 mai mult decât s-a anticipat, comprimându-se cu 0,1% faţă de trimestrul precedent, însă exclusiv ca urmare a deteriorării semnificative a performanţelor agriculturii.
Evoluţiile fac probabilă menţinerea excedentului de cerere agregată la o valoare scăzută în acest interval, conform previziunilor din februarie, date fiind inclusiv implicaţiile noii revizuiri a datelor statistice privind creşterea economiei pe parcursul anilor 2020 şi 2021.
În acelaşi timp, dinamica anuală a PIB a consemnat în trimestrul IV 2021 o scădere sensibil mai pronunţată decât cea prognozată, la 2,4%, de la 6,9% în trimestrul III, dar aproape integral pe seama descreşterii la o valoare semnificativ negativă a contribuţiei variaţiei stocurilor.
Consumul gospodăriilor populaţiei şi-a diminuat doar foarte uşor aportul pozitiv, care a rămas astfel deosebit de ridicat, iar formarea brută de capital fix şi-a ameliorat întrucâtva contribuţia.
La rândul său, exportul net şi-a redus uşor aportul negativ la dinamica anuală a PIB, în condiţiile în care scăderea variaţiei importurilor de bunuri şi servicii a devansat-o pe cea a exporturilor. Pe acest fond, creşterea anuală a soldului negativ al balanţei comerciale a decelerat semnificativ faţă de trimestrul III, dată fiind şi restrângerea decalajului nefavorabil dintre dinamica preţurilor importurilor şi cea a preţurilor exporturilor.
În schimb, deficitul de cont curent şi-a mărit substanţial avansul în termeni anuali, sub influenţa deteriorării semnificative a balanţei veniturilor secundare, pe seama scăderii intrărilor de fonduri europene de natura contului curent, în raport cu perioada similară a anului precedent.
BNR menţionează că evoluţiile recente ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată sugerează o uşoară revenire a activităţii economice în trimestrul I 2022, probabil temporară, care implică, însă, descreşterea dinamicii anuale a PIB şi în acest interval, pe fondul continuării manifestării unui efect de bază.
Potrivit BNR, piaţa muncii s-a caracterizat, la rândul ei, prin evoluţii mixte în perioada recentă. Astfel, efectivul salariaţilor din economie s-a mărit uşor în decembrie 2021 şi în ianuarie 2022, ajungând la un nivel record, în timp ce rata şomajului BIM a consemnat un salt în decembrie 2021, până la 5,7 la sută, iar în ianuarie şi februarie 2022 s-a menţinut constantă, deasupra minimului istoric atins în vara anului 2019.
Deficitul de forţă de muncă raportat de companii şi-a accelerat însă creşterea în primele trei luni din 2022, rămânând totuşi considerabil inferior vârfului său, iar intenţiile de angajare pe orizontul următoarelor trei luni s-au mărit în primele două luni ale anului, dar au cunoscut o ajustare descendentă moderată în martie, în contextul incertitudinilor mari generate de invadarea Ucrainei de către Rusia şi de sancţiunile internaţionale instituite ca răspuns.
Pe piaţa financiară, principalele cotaţii ale segmentului monetar interbancar şi-au accelerat creşterea în februarie şi martie 2022, atingând maxime ale ultimilor 9 ani, sub impulsul noii majorări a ratei dobânzii de politică monetară, precum şi pe fondul înăspririi pronunţate a condiţiilor lichidităţii şi al aşteptărilor privind continuarea creşterii ratei dobânzii-cheie.