In Taina Maslului se impartaseste bolnavului, in chip nevazut, harul tamaduirii trupesti, al intaririi sufletesti si al iertarii de pacate, prin ungerea cu untdelemn sfintit, insotita de rugaciunile preotilor. Maslul poate fi administrat oricand solicita credinciosii. De regula, se obisnuieste sa se faca in zilele de luni, miercuri si vineri.

O referinta directa despre aceasta taina avem in epistola Sfantului Iacob V, 14-15 "De este cineva bolnav, sa cheme preotii Bisericii si sa se roage pentru el, ungandu-l cu untdelemn in numele Domnului. Si rugaciunea credintei va mantui pe cel bolnav si-l va ridica pe el Domnul, iar de va fi facut pacate se vor ierta lui".

Taina Maslului poate fi administrata oricarui bolnav in vederea vindecarii, in orice caz de suferinta si la orice varsta. Ea nu este o pregatire pentru moarte si nici nu se da o singura data in ultimle clipe ale vietii, asa cum se practica in Biserica Romano-Catolica.

Savarsitor in Taina Maslului este soborul (cel putin doi preoti). In Biserica Romano-Catolica, ritualul ungerii este efectuat de preot, iar sfintirea untdelemnului este rezervata doar episcopului.

Beneficiarul Tainei Maslului trebuie sa fie indepartat de exagerata impresie ca orice boala este o consecinta a pacatului. Daca ramane la aceasta impresie se poate simti indreptatit sa evite a cere savarsirea ei, stiindu-se spovedit si impartasit.

De cate ori trebuie sa se faca ungerea?

In vechime, inainte ca slujba undelemnului sa evolueze la randuiala largita din zilele noastre, se pare ca se savarsea o singura ungere, dupa rugaciunile de sfintire. In zilele noastre se obisnuieste sa se faca de sapte ori. Probabil s-a tinut seama ca e nevoie nu numai sa fie chemati multi preoti sa savarseasca Taina, ci si multi sa-l unga pe cel bolnav ("... ungandu-l pe acesta cu untdelemn", Iacob 5, 14)

Locurile in care trebuie sa fie uns bolnavul

Codexul Barberin aminteste de trei madulare: fruntea, urechile si mainile. Sfantul Simeon al Tesalonicului precizeaza ca puncte de ungere fruntea, fata si mainile. Alte manuscrise mentioneaza fruntea, barba, obrajii si mainile. Astazi, exista practica de a unge fata si mainile.

Se unge numai cel bolnav sau toti participantii la Sfantul Maslu?

In cea mai veche perioada, cand randuiala Sfantului Maslu se oficia unita cu Liturghia, aproape toate manuscrisele prescriu ungerea intregii case. Se ungeau usile, peretii, rostindu-se "Binecuvantarea Domnului si Dumnezeului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos, asupra casei acesteia, totdeauna, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin".

Intrucat prin Taina Sfantului Maslu se dobandeste nu numai tamaduire de bolile trupului, ci si iertarea pacatelor, se poate face maslu nu numai pentru cei bolnavi, ci si pentru cei sanatosi si nu numai o singura data, ci de mai multe ori.

In vechime, cel uns la aceasta taina, era sters sau spalat in locurile in care s-a facut ungerea. In cazul in care era sters, bucatile folosite pentru stergere erau arse.

Untdelemnul ramas de la Sfantul Maslu se poate pune in candela, fie in casa, fie la biserica.


(Material preluat de pe crestinortodx.ro, la solicitarea cititorilor Stiri Botosani)