Din echipa României prezentă în Namibia au făcut parte Cătălina Pîrvu (născută în Botoşani) şi Dejeu Zamfir.
Dansul tradițional Feciorescul de Ticuș a fost înscris la UNESCO, pe o listă cuprinzând tradiţii din întreaga lume.
"Specialiștii în folclor consideră că este un dans arhaic, un dans cu mișcări specifice vechilor tradiții", este de părere dr. Ligia Fulga, directorul Muzeului de Etnografie Brașov.
La rândul lui, Dejeu Zamfir, doctor în folclor, a precizat că acest joc are o vechime foarte mare. "Vechimea acestui joc nu se poate spune, este atât de vechi cât este poporul român. Când oamenii veneau de la lucru se duceau la joc, putem spune că acest joc are o vechime foarte mare. Jocul din Ticușu Nou este foarte interesant pentru că are ritmul sincopat, ceea ce ne caracterizează pe noi românii. Aș spune că dacă ritmul sincopat nu este chiar românesc, dar cel puțin carpatic este, iar noi suntem în Carpați", a afirmat Zamfir Dejeu pentru Agerpres.
În Jocul fecioresc din Ticușu Nou sunt implicați atât feciorii, cât și bărbații însurați și chiar bătrânii. Costumul este format din pălărie cu ciucuri, cămașă albă, curea la mijloc, cioareci dacă este iarnă sau pantaloni de vară când este cazul, cizme sau bocanci, în funcție de anotimp, iar deasupra cămășii un pieptar brodat. Culorile care predomină pe costum sunt negru și portocaliu închis, iar pe pieptar verde, portocaliu și negru, a precizat muzeograful Alina Mandai.
Ticușu Nou se află la 70 de km de Brașov și face parte din comuna Comăna, din Țara Făgărașului.
(Sursă foto: Facebook)
Cătălina Pîrvu, cea care a făcut parte din delegaţia României prezentă în Namibia, nu este la prima experienţă de acest fel. Consilier în cadrul Ministerului Culturii, ea desfăşură activităţi ce decurg din relaţiile Ministerului cu Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO).
Într-un interviu din anul 2014, pentru cititorii Ştiri.Botoşani.Ro, Cătălina Pîrvu ne făcea cunoscut faptul că şi judeţul Botoşani este inclus - prin Muzeul de Etnografie şi prin tehnica ţesutului covoarelor în comuna Tudora -, în dosarul privind "Tehnicile tradiţionale de realizare a scoarţei în România şi Republica Moldova" ce urmează a fi propus spre analiza UNESCO, în 2015.
"Un eventual succes al acestui dosar ar constitui cea mai înaltă recunoaştere a valorilor culturale tradiţionale la nivelul judeţului nostru, care a fost pe nedrept privat până acum de atenţia organismelor guvernamentale relevante", mărturisea Cătălina Pîrvu în 2014.
Citeste interviul CĂTĂLINA PÎRVU: "Mediul în care activez nu permite un alt parcurs decât cel ascendent. Sunt într-un ocean care mă obligă să înot!"
