Din echipa României prezentă în Namibia au făcut parte Cătălina Pîrvu (născută în BotoÅŸani) ÅŸi Dejeu Zamfir.
Dansul tradiÈ›ional Feciorescul de TicuÈ™ a fost înscris la UNESCO, pe o listă cuprinzând tradiÅ£ii din întreaga lume.
"SpecialiÈ™tii în folclor consideră că este un dans arhaic, un dans cu miÈ™cări specifice vechilor tradiÈ›ii", este de părere dr. Ligia Fulga, directorul Muzeului de Etnografie BraÈ™ov.
La rândul lui, Dejeu Zamfir, doctor în folclor, a precizat că acest joc are o vechime foarte mare. "Vechimea acestui joc nu se poate spune, este atât de vechi cât este poporul român. Când oamenii veneau de la lucru se duceau la joc, putem spune că acest joc are o vechime foarte mare. Jocul din TicuÈ™u Nou este foarte interesant pentru că are ritmul sincopat, ceea ce ne caracterizează pe noi românii. AÈ™ spune că dacă ritmul sincopat nu este chiar românesc, dar cel puÈ›in carpatic este, iar noi suntem în CarpaÈ›i", a afirmat Zamfir Dejeu pentru Agerpres.
În Jocul fecioresc din TicuÈ™u Nou sunt implicaÈ›i atât feciorii, cât È™i bărbaÈ›ii însuraÈ›i È™i chiar bătrânii. Costumul este format din pălărie cu ciucuri, cămașă albă, curea la mijloc, cioareci dacă este iarnă sau pantaloni de vară când este cazul, cizme sau bocanci, în funcÈ›ie de anotimp, iar deasupra cămășii un pieptar brodat. Culorile care predomină pe costum sunt negru È™i portocaliu închis, iar pe pieptar verde, portocaliu È™i negru, a precizat muzeograful Alina Mandai.
Ticușu Nou se află la 70 de km de Brașov și face parte din comuna Comăna, din Țara Făgărașului.
(Sursă foto: Facebook)
Cătălina Pîrvu, cea care a făcut parte din delegaÅ£ia României prezentă în Namibia, nu este la prima experienţă de acest fel. Consilier în cadrul Ministerului Culturii, ea desfăşură activităţi ce decurg din relaÅ£iile Ministerului cu OrganizaÅ£ia NaÅ£iunilor Unite pentru EducaÅ£ie, Åžtiinţă ÅŸi Cultură (UNESCO).
Într-un interviu din anul 2014, pentru cititorii Åžtiri.BotoÅŸani.Ro, Cătălina Pîrvu ne făcea cunoscut faptul că ÅŸi judeÅ£ul BotoÅŸani este inclus - prin Muzeul de Etnografie ÅŸi prin tehnica Å£esutului covoarelor în comuna Tudora -, în dosarul privind "Tehnicile tradiÅ£ionale de realizare a scoarÅ£ei în România ÅŸi Republica Moldova" ce urmează a fi propus spre analiza UNESCO, în 2015.
"Un eventual succes al acestui dosar ar constitui cea mai înaltă recunoaÅŸtere a valorilor culturale tradiÅ£ionale la nivelul judeÅ£ului nostru, care a fost pe nedrept privat până acum de atenÅ£ia organismelor guvernamentale relevante", mărturisea Cătălina Pîrvu în 2014.
Citeste interviul CÄ‚TÄ‚LINA PÎRVU: "Mediul în care activez nu permite un alt parcurs decât cel ascendent. Sunt într-un ocean care mă obligă să înot!"
