Fostul lider comunist Nicolae Ceauşescu şi marele sculptor Constantin Brâncuşi ocupă primele locuri într-un clasament al celor mai importante (marcante) personalităţi istorice sau culturale ale României moderne şi contemporane, relevă un sondaj dat publicităţii miercuri.
Potrivit cercetării, la întrebarea "Care credeţi dvs. că a fost personalitatea istorică cea mai importantă (marcantă) pentru istoria modernă şi contemporană a României?", pe primul loc s-a situat Nicolae Ceauşescu - 26,6%, urmat de Regele Mihai - 21,4%, Regele Ferdinand I - 11,6%, Regele Carol al II-lea - 5,4% şi Nicolae Iorga - 4,9%.
Pe următoarele locuri se situează, în ordine: Regina Maria - 4,8%; Nicolae Titulescu - 4,1%; Ion Iliescu - 3,5%; Ion Antonescu - 3,1%; Gheorghe Gheorghiu Dej - 2,4%; Ion I.C. Brătianu - 2,3%; Corneliu Coposu - 2,3%; Traian Băsescu - 1,1%; Klaus Iohannis - 1,0%; Emil Constantinescu - 0,4%. Un procent de 0,1% au numit "Altă personalitate istorică", iar 5,1% s-au încadrat la "Nu ştiu/Nu răspund".
La întrebarea "Care credeţi dvs. că a fost personalitatea culturală cea mai importantă (marcantă) pentru istoria modernă şi contemporană a României?", românii l-au aşezat pe primul loc pe Constantin Brâncuşi - 30,3%, urmat George Enescu - 18,6%, Nicolae Iorga - 8,8%, Mircea Eliade - 6,2% şi Gheorghe Zamfir - 6,1%. Aceştia sunt urmaţi în ordine de: Maria Tănase - 6,0%; Emil Cioran - 4,0%; Marin Preda - 3,4%; Petre Ţuţea - 2,5%; Eugen Ionescu - 1,6%; Nicolae Steinhardt - 1,2%; Constantin Noica - 1,1%; Dumitru Staniloae - 1,0%; Sergiu Celibidache - 0,8% şi Zoe Dumitrescu Buşulenga - 0,1%. În rândul celor care Nu ştiu/Nu răspund s-au situat 7,9% dintre respondenţi iar 0,3% s-au încadrat la "Altă personalitate culturală".
Parte a proiectului "Agresiuni identitare şi patrimoniu nematerial", scrie Capital.ro, sondajul, prima cercetare comparativă pentru regiunile istorice Transilvania, Moldova, Muntenia şi Basarabia (R. Moldova), a fost realizat la nivel naţional, în perioada 13 - 21 noiembrie, pe un eşantion multistratificat, probabilistic de 1.400 persoane, reprezentativ pentru populaţia României neinstituţionalizată, cu vârsta de 18 ani şi peste 18 ani.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 2,6%, la un grad de încredere de 95%. Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor, chestionarele fiind aplicate în toate judeţele României şi în sectoarele municipiului Bucureşti. Eşantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Institutului Naţional de Statistică.