Cartea apare la doi ani de la trecerea în veşnicie a Arhimandritului Teofil Lefter, stareţul Mănăstirii Pângăraţi, care s-a nevoit decenii la rând în slujba lui Dumnezeu şi a monahismului românesc. Părintele Teofil s-a săvârşit din viaţă la numai 53 de ani, după o chinuitoare, dar demnă suferinţă trupească.
Ieromonahul Siluan Antoci, unul dintre apropiaţii Părintelui Teofil, a trudit întru amintirea fostului stareţ al Mănăstirii Pângăraţi pentru a păstra vie memoria unui om vrednic de iubirea lui Dumnezeu, dar şi de aleasă cinstire în rândul creştinilor.
Cartea a fost lansată pe 18 mai 2014 la Mănăstirea Pângăraţi din judeţul Neamţ (în prezenţa unui mare număr de credincioşi, dar şi a scriitorului nemţean Adrian Alui Gheorghe, FOTO JOS), iar pe 1 iunie şi la Mănăstirea Zosin, din judeţul Botoşani.
.jpg)
Părintele Teofil s-a născut pe 7 martie 1959, în satul Siret, comuna Letea Veche, judetul Bacău. Pe 2 februarie 1987 primeste călugăria la Mănăstirea Bistrita, cu numele de Teofil, care se tâlcuieste "iubitor de Dumnezeu" dar si "cel iubit de Dumnezeu", naş fiindu-i părintele Ioanichie. Un an mai târziu este hirotonit diacon, tot în 1988 primind şi hirotonia întru preotie. În anul 1992 primeşte rangul de protosinghel. Începând cu 1 iunie 1996, îi este încredinţată stăretia Mănăstirii Pângărati. În anul 2011 părintele Teofil suferă trei interventii chirurgicale din cauza unei boli necrutătoare. A trecut la cele vesnice în seara zilei de 2 februarie 2012.
Despre această ultimă carte a Ieromonajului Siluan Antoci, închinată Părintelui Teofil scrie, în prefaţa volumului amintit, Arhimandritul Hrisosotom Rădăşanu: "Mărturiile adunate în acest cuvânt sunt în măsură să vorbească cu sfială şi hotărâre în acelaşi timp, despre cum sunt oamenii atunci când se întorc cu dragostea lor de la cele trecătoare la cele netrecătoare, de la cele ce se văd şi trec, la cele ce nu se văd decât atunci când ne întâlnim cu a lor nemurire. Sesizând adâncul de taină al răspunsului în veci unic al fiecărui om la chemarea lui Dumnezeu, autorul acestei colecţii de mărturii despre părintele Teofil de la Pângăraţi a dorit să ofere lumii un izvod despre cum oamenii să se pună înaintea lui Dumnezeu. Îi mulţumesc părintelui Siluan că nu ne lasă să uităm chipul luminos al părintelui stareţ Teofil. Îi mulţumesc şi pentru posibilitatea de a da cuvânt bun despre lucrarea acestui om".
Nascut in satul Stanesti, comuna Lunca, din judetul Botosani, Ieromonahul Siluan Antoci (foto) a intrat in monahism in anul 1995, la Manastirea Pangarati, Neamt, unde a slujit până în anul 2012, când a venit la Mănăstirea Agafton, din judeţul Botoşani. Ieromonanul Siluan Antoci nu este la prima carte, părintele de la Agafton fiind deja cunoscut cititorilor prin excepţionala carte "Monahii ortodoxe purtatoare de lumina in intunericul comunist", despre perioada cea mai neagră a monahismului românesc, după decretul comunist din anul 1959, care desfiinţa mănăstirile din România.Cartea "Părintele Teofil – ctitorul, stareţul şi duhovnicul" este un act de credinţă pe care Ieromonahul Siluan Antoci îl mărturiseşte în faţa noastră, a celor care nu l-au cunoscut de ajuns pe Părintele Teofil, dar şi în calea vremurilor ce or să vină, drept mărturie că neamul românesc a plămădit pustnici uriaşi, cu trăiri pe măsura spiritului lor.
.jpg)
"Tulburările lumii, luptele cu trupul, ispitele demonilor, grija pentru sufletele păstorite şi taina fiecărui om cum le poţi scrie în cuvinte fără ajutorul lui Dumnezeu? Am căutat, pe cât mi-a fost cu putinţă, să nu supăr pe cel plecat în calea Sfinţilor Părinţi prin prea multe cuvinte de laudă. Niciodată nu i-au plăcut măgulelile şi laudele. De aceea, pas cu pas, să căutăm folos duhovnicesc în fiecare parte a vieţii: copilăria, tinereţea şi maturitatea desăvârşită. Rog pe cei care vor citi aceste rânduri să-l pomenească pe cel adormit, iar celui care a scris să-i ierte îndrăzneala de a descoperi în cuvinte ceea ce alţii au împlinit cu fapta", scrie Iermononahul Siluan Antoci, în debutul cărţii închinată Părintelui Teofil.Cartea "Părintele Teofil – ctitorul, stareţul şi duhovnicul" poate fi găsită la Mănăstirea Zosin.
(Florentina Toniţă)
