AÅ£i auzit în Sfînta ÅŸi dumnezeiasca Scriptură zicîndu-se: Prin sfinÅ£ii care sînt pe pămîntul Lui, minunată a făcut Domnul toată voia întru dînÅŸii (Psalm 15, 3). Tocmai de aceea, noi, creÅŸtinii ortodocÅŸi, cinstim pe sfinÅ£ii lui Dumnezeu, ÅŸtiind că Dumnezeu săvîrÅŸeÅŸte în chip minunat voile Sale cu dînÅŸii. Trebuie de la început să vă spun că Biserica Ortodoxă face deosebire între adorare, care se cuvine numai lui Dumnezeu, ÅŸi venerare sau cinstire, pe care o dăm sfinÅ£ilor ÅŸi îngerilor Lui, care slujesc la mîntuirea sufletelor noastre. La aceasta ne învaţă ÅŸi Sfîntul Apostol Pavel zicînd: Îngerii nu sînt oare toÅ£i duhuri slujitoare, trimiÅŸi ca să slujească pentru cei ce vor fi moÅŸtenitorii mîntuirii? (Evrei 1, 14). Iar scopul cultului sfinÅ£ilor este de a lăuda pe Dumnezeu prin ei, după mărturia Sfintei Scripturi care ne îndeamnă la aceasta zicînd: LăudaÅ£i pe Dumnezeu întru sfinÅ£ii Lui (Psalmi 159, 1).
AÅŸadar, noi cinstim pe sfinÅ£i ÅŸi aducem laudă lui Dumnezeu direct ÅŸi indirect. Mîntuitorul nostru Iisus Hristos ne arată că cine cinsteÅŸte pe sfinÅ£i, pe El Îl cinsteÅŸte, căci a zis: Cine vă primeÅŸte pe voi, pe Mine Mă primeÅŸte (Matei 10, 40).
Noi venerăm pe sfinÅ£i, pentru că ei sînt prieteni ai lui Dumnezeu, după mărturia Mîntuitorului care a zis către sfinÅ£ii Săi ucenici: Voi sînteÅ£i prietenii Mei (Ioan 15, 14). Åži în alt loc al dumnezeieÅŸtii Scripturi ni se arată că sfinÅ£ii sînt prietenii lui Dumnezeu, zicînd: A crezut Avraam lui Dumnezeu ÅŸi i s-a socotit lui spre dreptate ÅŸi prietenul lui Dumnezeu s-a chemat (Iacob 2, 23; Romani 4, 3; Facere 15, 6; Psalmi 138, 17; Isaia 41, 8).
Noi cinstim pe sfinÅ£ii lui Dumnezeu ÅŸi cerem ajutor lui Dumnezeu prin ei, căci: SfinÅ£ii vor judeca lumea (I Corinteni 6, 2). Prin sfinÅ£i nu înÅ£elegem pe cei ce se numesc creÅŸtini doar cu numele; ci pe cei care s-au desăvîrÅŸit prin fapte bune ÅŸi au urmat întru totul lui Hristos. Căci Mîntuitorul numai Apostolilor ÅŸi celor asemenea lor a zis: Adevărat grăiesc vouă, că voi cei ce aÅ£i urmat Mie, la înnoirea lumii, cînd Fiul Omului va ÅŸedea pe scaunul slavei Sale, veÅ£i ÅŸedea ÅŸi voi pe douăsprezece scaune, judecînd cele douăsprezece seminÅ£ii al lui Israel (Matei 19, 28).
Cinstim pe sfinÅ£ii lui Dumnezeu căci ei, prin puterea lui Dumnezeu, fac minuni mari preaslăvite, după cum au făcut Moise, Ilie, Daniel, SfinÅ£ii Apostoli Petru, Pavel, Ioan Evanghelistul ÅŸi toÅ£i ceilalÅ£i apostoli ÅŸi sfinÅ£i despre ale căror fapte ÅŸi minuni arată Sfînta Scriptură ÅŸi Sfînta TradiÅ£ie a Bisericii lui Hristos.
Cinstim pe sfinÅ£i ÅŸi le cerem ajutor în necazuri căci ei se roagă pentru noi ÅŸi rugăciunea lor este primită de Dumnezeu. Ascultă ce zice Dumnezeu lui Abimelec, regele Gherarei, cînd acesta, din neÅŸtiinţă, voia să ia de soÅ£ie pe soÅ£ia lui Avraam: Dă înapoi femeia omului aceluia, că este prooroc ÅŸi se va ruga pentru tine, ÅŸi vei fi viu. Iar de nu o vei da înapoi, să ÅŸtii bine că ai să mori ÅŸi tu ÅŸi toÅ£i ai tăi (Facere 20, 7).
Auzi ce zice Dumnezeu către Elifaz Temaniteanul ÅŸi cei doi prieteni ai lui, care supăraseră pe sfîntul ÅŸi dreptul Iov: Acum luaÅ£i ÅŸapte viÅ£ei ÅŸi ÅŸapte berbeci ÅŸi duceÅ£i-vă la robul Meu Iov ÅŸi aduceÅ£i-le pentru voi ardere de tot; iar robul Meu Iov să se roage pentru voi. Din dragoste pentru el voi fi îngăduitor, ca să nu Mă port cu voi după nebunia voastră, întrucît n-aÅ£i vorbit despre Mine aÅŸa de drept cum a vorbit robul Meu Iov. Åži au făcut cum le spusese Domnul, ÅŸi Domnul a primit rugăciunea lui Iov (Iov 42, 8-9).
Iată ce zice Sfîntul Apostol Pavel: MulÅ£umesc Dumnezeului meu, ori de cîte ori îmi amintesc de voi, căci pururea în toate rugăciunile mele, mă rog pentru voi toÅ£i, cu bucurie (Filipeni 1, 3-4). Altă dată zice: MulÅ£umim lui Dumnezeu totdeauna pentru voi toÅ£i ÅŸi vă pomenim în rugăciunile noastre, aducîndu-ne aminte neîncetat înaintea lui Dumnezeu ÅŸi Tatăl nostru de lucrul credinÅ£ei voastre (I Tesaloniceni 1, 2-3). În alt loc iarăşi zice: Pentru aceasta ne ÅŸi rugăm pururea pentru voi, ca Dumnezeul nostru să vă facă vrednici de chemarea Sa (II Tesaloniceni 1, 11). Åži iarăşi: Nu încetez a mulÅ£umi pentru voi, pomenindu-vă în rugăciunile mele ca Dumnezeu... să vă dea vouă duhul înÅ£elepciunii... (Efeseni 1, 16-17). Sau: Aceasta ÅŸi cerem în rugăciunea noastră: desăvîrÅŸirea voastră (II Corinteni 13, 9). AcelaÅŸi Apostol Pavel îi scrie ÅŸi lui Timotei: MulÅ£umesc lui Dumnezeu, pe Care Îl slujesc, ca ÅŸi strămoÅŸii mei, într-un cuget curat că te pomenesc neîncetat, zi ÅŸi noapte, în rugăciunile mele (II Timotei 1, 3).
Deci, fraÅ£ii mei, cîtă datorie avem noi de a cinsti ÅŸi a ne ruga sfinÅ£ilor ÅŸi îngerilor, dacă ei sînt prietenii lui Dumnezeu (Ioan 15, 14), cetăţeni ai casei lui Dumnezeu (Efeseni 2, 19), slugi ale lui Dumnezeu (II Timoteni 1, 3); Psalmi 102, 21; 103, 5; Luca 16, 22; Evrei 1, 7) ÅŸi au putere de la Dumnezeu ca să facă mari ÅŸi înfricoÅŸate minuni (IeÅŸire 7, 10; Evrei 11, 29; 11, 35; Luca 9, 1-2). Îngerii au vestit oamenilor zămislirea ÅŸi naÅŸterea Mîntuitorului (Matei 1, 20-21; Luca 1, 30); Învierea Domnului (Matei 28, 5-7); ÎnălÅ£area la cer ÅŸi a doua venire (Fapte 1, 11); zămislirea Sfîntului Ioan Botezătorul (Luca 1, 13-17) ÅŸi alte nenumărate taine ale lui Dumnezeu către neamul omenesc.
SfinÅ£ii ÅŸi îngerii, se roagă pentru noi (IeÅŸire 32, 31-32); aud rugăciunile noastre (II Petru 1, 15; Daniel 10, 11; Luca 16, 27); duc rugăciunile noastre înaintea lui Dumnezeu pentru noi (Apoc. 5, 8-14).
SfinÅ£ii au posibilitatea în cer de a sluji la Dumnezeu pentru oameni ÅŸi a contribui la mîntuirea acestora. Acest lucru ni-l arată luminat dumnezeiasca Scriptură, zicînd: Åži cînd a luat cartea, cele patru fiinÅ£e ÅŸi cei douăzeci ÅŸi patru de bătrîni au căzut înaintea Mielului, avînd fiecare alăută ÅŸi cupe de aur pline cu tămîie, care sînt rugăciunile sfinÅ£ilor (Apocalipsă 5, 8).
AÅŸadar, fraÅ£ii mei, prea întunecat la minte ÅŸi prea orbit la înÅ£elegere să fie cineva ca să nu înÅ£eleagă cît de mare este datoria noastră, a creÅŸtinilor, de a ne ruga, de a cinsti ÅŸi de a chema în ajutor pe sfinÅ£ii ÅŸi îngerii lui Dumnezeu, în rugăciunile noastre care le facem zi ÅŸi noapte înaintea lui Dumnezeu.
Să punem o întrebare. Este cunoscut numărul sfinÅ£ilor? Dar al îngerilor? Nimeni nu ÅŸtie numărul sfinÅ£ilor ÅŸi al îngerilor. Despre numărul lor spune Sfînta Scriptură: Număra-voi pe ei ÅŸi mai mult decît nisipul se vor înmulÅ£i (Psalm 138, 18). Arătînd ÅŸi stăpînirea lor asupra diavolilor ÅŸi a patimilor zice: Foarte s-a întărit stăpînirea lor". Necunoscut este ÅŸi numărul îngerilor lui Dumnezeu cum ne arată Sfînta Scriptură: Cine poate să numere oÅŸtile sale? (Iov 25, 3; Psalm 67, 18; Daniel 7, 10).
Dacă poate mult rugăciunea stăruitoare a unui drept care se lucrează (Iacob 5, 16), oare cît poate rugăciunea milioanelor de sfinÅ£i înaintea lui Dumnezeu, care L-au mărturisit înaintea oamenilor ÅŸi ÅŸi-au pus sufletul pentru El? Dacă numai un prieten al lui Dumnezeu, Avraam, a avut atîta trecere la Dumnezeu, ca să mijlocească pentru Lot, nepotul său, împreună cu cei din Sodoma ÅŸi Gomora (Facere 18, 30-33; 19, 1-28) apoi cîtă trecere au înaintea lui Dumnezeu toÅ£i sfinÅ£ii care L-au iubit, I-au slujit ÅŸi ÅŸi-au pus sufletul pentru dragostea Lui?
De aceea, fericiÅ£i ÅŸi de trei ori fericiÅ£i sînt acei creÅŸtini care cinstesc pe sfinÅ£ii lui Dumnezeu, le cer ajutor în rugăciuni ÅŸi îi pun mijlocitori către Dumnezeu în această viaţă de pe pămînt. De asemenea, amar de acei creÅŸtini rătăciÅ£i de la adevărata credinţă, care nu cinstesc ÅŸi nu pun rugători pe sfinÅ£i ÅŸi pe îngeri către prea veÅŸnicul ÅŸi înduratul Dumnezeu. Unii ca aceÅŸtia vor avea multă ruÅŸine ÅŸi amară durere cînd va veni Mîntuitorul nostru Iisus Hristos, înconjurat de toÅ£i îngerii ÅŸi sfinÅ£ii Lui, ca să judece viii ÅŸi morÅ£ii ÅŸi să răsplătească fiecăruia după faptele sale (Zaharia 14, 5; Matei 16, 27; Psalmi 61, 11; 27, 6; Proverbe 24, 12; Romani 2, 6; Ieremia 17, 10; 32, 19; ÎnÅ£elepciunea lui Sirah 17, 18; Matei 25, 31).
Iubiţi credincioşi,
Biserica Ortodoxă cinsteÅŸte în chip deosebit pe sfinÅ£i ÅŸi îngeri, rînduindu-le în calendar cîte o zi anuală de prăznuire, slujbe speciale la biserică, rugăciuni ÅŸi icoane pictate cu chipul ÅŸi numele lor. Celor mai renumiÅ£i dintre sfinÅ£i, precum: Maica Domnului, Sfîntul Ioan Botezătorul, SfinÅ£ii Apostoli, SfinÅ£ii Trei Ierarhi Vasile, Grigorie ÅŸi Ioan Gură de Aur, SfinÅ£ii Ierarhi Nicolae ÅŸi Spiridon, mari făcători de minuni, SfinÅ£ii Mari Mucenici Gheorghe ÅŸi Dimitrie, Varvara ÅŸi Ecaterina ÅŸi mulÅ£i alÅ£ii se bucură de un cult deosebit. Slujba lor este mai bogată, cu priveghere, cu litie ÅŸi acatist, iar sărbătorile lor se prăznuiesc cu multă evlavie. În numele sfinÅ£ilor mari se zidesc biserici, devenind astfel protectorii acestor locaÅŸuri ÅŸi localităţi. De asemenea, majoritatea credincioÅŸilor noÅŸtri poartă nume de sfinÅ£i, pe care le primesc din botez ÅŸi sînt încredinÅ£aÅ£i de mici în grija sfinÅ£ilor respectivi, cărora le cer ajutor în toate încercările vieÅ£ii.
Dar, întrucît o mare parte din sfinÅ£i ÅŸi cuvioÅŸi au rămas necunoscuÅ£i, nefiind trecuÅ£i în vechile sinaxare ÅŸi martirologii creÅŸtine, Biserica Ortodoxă a rînduit ca o dată pe an, prima Duminică după Rusalii să fie închinată în cinstea tuturor sfinÅ£ilor, cunoscuÅ£i ÅŸi necunoscuÅ£i, de la Hristos pînă astăzi. Această cinstire comună a tuturor sfinÅ£ilor o săvîrÅŸim în Duminica de astăzi, denumită "Duminica Tuturor SfinÅ£ilor". Între aceÅŸtia, se cinstesc mai multe sute de sfinÅ£i ÅŸi cuvioÅŸi români, cei mai mulÅ£i necunoscuÅ£i.
După ce am arătat la început de ce trebuie să cinstim pe sfinÅ£i, să vedem acum cine poate fi cinstit ca sfînt? SfinÅ£ii fiind creÅŸtini desăvîrÅŸiÅ£i în rugăciune, în smerenie, în înfrînare ÅŸi mai ales în dumnezeiasca dragoste, mulÅ£i dintre ei primeau daruri duhovniceÅŸti deosebite încă din viaţă. Astfel unii aveau darul rugăciunii inimii, cea mai înaltă rugăciune creÅŸtină. AlÅ£ii aveau darul lacrimilor, al înfrînării, al tăcerii duhovniceÅŸti, al smereniei ÅŸi al desăvîrÅŸitei iubiri pentru toată zidirea. AlÅ£i sfinÅ£i se învredniceau de daruri miraculoase, văzute, ca: vindecarea bolilor, cunoaÅŸterea celor viitoare, înÅ£elegerea gîndurilor, izgonirea duhurilor necurate. Încă ÅŸi după mutarea din trup moaÅŸtele lor rămîn întregi, nestricate ÅŸi fac vindecări miraculoase cu cei bolnavi. De aceea moaÅŸtele sfinÅ£ilor sînt venerate de credincioÅŸi, care primesc sănătate, binecuvîntare ÅŸi ajutor.
Deci sfinÅ£i pot fi cei care au dreapta credinţă, care duc pe pămînt viaţă cu totul sfîntă, cei care iubesc desăvîrÅŸit pe Dumnezeu ÅŸi pe oameni, cei care se roagă neîncetat cu adînc de smerenie ÅŸi sînt gata să-ÅŸi dea ÅŸi viaÅ£a pentru Biserică. Semne ale sfinÅ£eniei sînt darurile facerii de minuni.
De aceeaÅŸi cinstire se bucură în Biserică ÅŸi în casele credincioÅŸilor noÅŸtri SfinÅ£ii Îngeri. Mai ales SfinÅ£ii Arhangheli Mihail ÅŸi Gavriil sînt deosebit de cinstiÅ£i, iar prin sate ÅŸi oraÅŸe se află numeroÅŸi creÅŸtini care le poartă numele ÅŸi biserici înălÅ£ate în cinstea lor.
SfinÅ£ii în Biserica Ortodoxă se împart în mai multe cete, ÅŸi anume: Ceata apostolilor care au vestit Evanghelia lui Hristos pe pămînt; ceata proorocilor ÅŸi a drepÅ£ilor Vechiului Testament; ceata ierarhilor ÅŸi a învăţătorilor a toată lumea, care au apărat Biserica ÅŸi dogmele credinÅ£ei ortodoxe; ceata mucenicilor, adică a celor ce ÅŸi-au vărsat sîngele pentru dreapta credinţă în Hristos; ceata CuvioÅŸilor PărinÅ£i, adică a sfinÅ£ilor călugări ÅŸi sihaÅŸtri purtători de Dumnezeu, care s-au nevoit prin mînăstiri prin peÅŸteri ÅŸi pustietăţi, în post ÅŸi neîncetată rugăciune. Ultima ceată este ceata fericiÅ£ilor ÅŸi a tuturor drepÅ£ilor, care au bineplăcut lui Dumnezeu pe pămînt, ca orfani, văduve, copii nevinovaÅ£i, călugări ÅŸi preoÅ£i evlavioÅŸi, credincioÅŸi dreptmăritori, care au răbdat cu bărbăţie necazurile, bolile ÅŸi ispitele vieÅ£ii pămînteÅŸti.
Dar cei mai sfinÅ£i în împărăţia lui Dumnezeu sînt: Preasfînta Născătoare de Dumnezeu ÅŸi pururea Fecioară Maria, care se bucură de un cult deosebit de supravenerare, ÅŸi Sfîntul Ioan Botezătorul. După învăţătura ÅŸi iconografia ortodoxă, Maica Domnului ÅŸi Sfîntul Ioan Botezătorul stau înaintea Preasfintei Treimi, de-a dreapta ÅŸi de-a stînga Mîntuitorului ÅŸi se roagă neîncetat pentru mîntuirea lumii.
ToÅ£i sfinÅ£ii din cer cunoscuÅ£i ÅŸi necunoscuÅ£i, împreună cu cetele îngerilor cereÅŸti, formează în cer biserica biruitoare. Iar totalitatea credincioÅŸilor dreptmăritori de pe pămînt, care se luptă cu ispitele de tot felul ce vin de la diavolul, de la lume ÅŸi de la trup, formează aÅŸa numita biserică luptătoare.
SfinÅ£ii ÅŸi îngerii din cer au misiunea de a slăvi neîncetat pe Dumnezeu ÅŸi de a se ruga pentru biruinÅ£a bisericii luptătoare de pe pămînt, ajutînd cel mai mult la mîntuirea sufletelor omeneÅŸti. După cuvîntul Mîntuitorului: Bucurie mare se face în cer pentru un păcătos ce se pocăieÅŸte! (Luca 15, 10), trebuie să înÅ£elegem cît de mult se bucură sfinÅ£ii toÅ£i ÅŸi îngerii pentru fiecare păcătos care se pocăieÅŸte.
Dar să vorbim cîteva cuvinte ÅŸi despre sfinÅ£ii români care au odrăslit pe pămîntul ţării noastre din primele secole creÅŸtine ÅŸi pînă în zilele noastre.
DeÅŸi se afirmă că Biserica Ortodoxă Română nu a canonizat oficial, de-a lungul istoriei sale, decît foarte puÅ£ini sfinÅ£i locali, din cauza vitregiei veacurilor, reamintim că la noi, mai întîi poporul ÅŸi credincioÅŸii canonizau pe sfinÅ£i ÅŸi îi cinsteau după cuviinţă, iar Biserica îi recunoÅŸtea mai tîrziu de la sine. Însă trebuie să ÅŸtim că avem ÅŸi noi, din mila lui Dumnezeu, destui sfinÅ£i, preoÅ£i aleÅŸi, ierarhi purtători de Hristos, voievozi apărători ai creÅŸtinismului, în frunte cu Åžtefan cel Mare, ÅŸi mulÅ£i oÅŸteni martiri, care s-au jertfit pentru a apăra credinÅ£a ortodoxă pe pămîntul ţării noastre.
De la primii episcopi sfinÅ£i ai Tomisului din secolul al IV-lea, pînă la SfinÅ£ii Ierarhi Calinic de la Cernica († 1868), ÅŸi Iosif cel Nou de la PartoÅŸ († 1656), canonizaÅ£i în anii 1955-1956; de la sfinÅ£ii mucenici Zotic, Atal, Camasie ÅŸi Filip, din secolul IV, descoperiÅ£i în anul 1971 la NiculiÅ£el-Dobrogea, pînă la marele domn martir Constantin Brîncoveanu cu cei patru fii ai săi, tăiaÅ£i cu sabia pentru Hristos la 15 august 1714; de la primii cuvioÅŸi călugări din Dobrogea ÅŸi MunÅ£ii Buzăului, începînd cu Sfîntul Ioan Cassian (c. 360 - c. 435), pînă la Cuviosul Iacob Hozevitul († 1960) ÅŸi cuviosul sihastru anonim descoperit în mai 1968 în incinta Mînăstirii NeamÅ£ ÅŸi Cuviosul Paisie de la NeamÅ£ († 1794), recent canonizat, constatăm că avem sute ÅŸi sute de sfinÅ£i autohtoni, mulÅ£i necunoscuÅ£i de noi, care sînt scriÅŸi în calendarul sfinÅ£ilor din cer ÅŸi se roagă lui Dumnezeu pentru noi toÅ£i.
Iubiţi credincioşi,
Biserica lui Hristos este Biserica sfinÅ£ilor ÅŸi a martirilor. Ea a fost întemeiată pe jertfa Domnului de pe Cruce, pe învăţătura Apostolilor ÅŸi pe sîngele a peste zece milioane de martiri. Biserica dintotdeauna a născut sfinÅ£i, a fost slujită de sfinÅ£i. Biserica ÅŸi astăzi cere sfinÅ£i, păstori cît mai sfinÅ£i ÅŸi credincioÅŸi cu viaţă sfîntă.
Dintre aceÅŸtia facem parte ÅŸi noi. Dar ca fii ai lui Dumnezeu după har ÅŸi fii ai Bisericii luptătoare de pe pămînt, sîntem datori să fim "următori lui Hristos", să trăim duhovniceÅŸte pe pămînt, să ne facem vrednici de Împărăţia Cerurilor.
Ca fii sufleteÅŸti ai sfinÅ£ilor care ne-au născut în Hristos sîntem datori să le urmăm credinÅ£a lor dreaptă, să le urmăm viaÅ£a lor sfîntă, dragostea lor pentru Dumnezeu, rîvna lor pentru Evanghelie, evlavia lor pentru sfînta rugăciune. Nu ne putem mîntui, dacă nu imităm după putere viaÅ£a sfinÅ£ilor. Adică smerenia cuvioÅŸilor, bărbăţia mucenicilor, rugăciunea sihaÅŸtrilor, sfinÅ£enia drepÅ£ilor, curajul ÅŸi statornicia în credinţă a înaintaÅŸilor, răbdarea părinÅ£ilor care ne-au născut, blîndeÅ£ea mamelor care ne-au crescut.
Să rîvnim cu stăruinţă acestor mîntuitoare virtuÅ£i creÅŸtine. Noi nu ne socotim sfinÅ£i, dar trăim ÅŸi ne mîntuim în Biserica sfinÅ£ilor. Ei ne sînt părinÅ£i, rugători, ajutători în necazuri ÅŸi modele de urmat. Să părăsim mîndria, răutatea ÅŸi necredinÅ£a care ucid sufletul ÅŸi să cerem ajutorul tuturor sfinÅ£ilor din cer, în frunte cu Maica Domnului, pe care îi cinstim astăzi. Ei aveau totul curat ÅŸi sfînt: ÅŸi trupul, ÅŸi mintea, ÅŸi cuvîntul, ÅŸi simÅ£urile, ÅŸi sufletul. De aceea făceau minuni, de aceea izgoneau diavolii, de aceea trupurile lor rămîn nestricate ÅŸi vindecă mulÅ£i bolnavi.
Deci, să ne pocăim de păcate, să imităm pe sfinÅ£i, să ducem viaţă curată ÅŸi să le cerem întotdeauna ajutorul prin această scurtă rugăciune: "ToÅ£i SfinÅ£ii, rugaÅ£i-vă lui Dumnezeu pentru noi!"
Amin.
