Ana Negrescu
timpul.md
Ana Negrescu s-a născut la 8 noiembrie 1892, în localitatea RomâneÈ™ti, judeÈ›ul BotoÈ™ani. Aici tatăl său, Grigore Colomei, avea o moÈ™ie unde familia petrecea verile. În timpul anului, soÈ›ii Colomei îÈ™i însoÈ›eau fiica la IaÈ™i, unde Ana a mers mai întâi la un pension, apoi la Universitate, studiind română, franceză, filosofie. În timpul studenÈ›iei, la cursurile de literatură ale lui Garabet Ibrăileanu, Ana îl cunoaÈ™te pe viitorul ei soÈ›, Ion Negrescu.
Ana È™i Ion se logodesc în 1916, nu fără o oarecare opoziÈ›ie din partea părinÈ›ilor, mai ales a mamei, care nu concepea ca fiica lor să se mărite cu un tânăr cu o situaÈ›ie atât de modestă, È™i orfan de tată, rămas în grija mamei care creÈ™tea cu greu cel È™ase băieÈ›i.
În timpul războiului, Ion Negrescu merge pe front. În 1918, cei doi tineri căsătoriÈ›i decid să plece în Basarabia, unde se vor alătura grupului de intelectuali basarabeni în frunte cu Pan Halippa.
În Basarabia, Ana Negrescu preda limba română È™i filsofia la Liceul de fete "Regina Maria" din ChiÈ™inău, devenind apoi directoare a liceului, ajungând È™i la conducerea Școlii Normale Florica Niță din ChiÈ™inău. A fost preÈ™edinta Societății Profesorilor de Limba Română, din România, filiala Basarabia, conseamnează Iurie Colesnic, cel care a purtat corespondență cu fiica Anei Negrescu.
Ion È™i Ana Negrescu au avut două fiice, Dolores È™i Narcisa. Dolores a devenit profesoară de limba È™i literatura franceză È™i italiană la Universitatea BucureÈ™ti, căsătorită cu eseistul Dan Botta, iar Narcisa a fost profesoară de Limba Română la Liceul de Muzică din BucureÈ™ti.
La 28 iunie 1940, soÈ›ii Negrescu, sub presiunea È™i ultimatumul bolÈ™evic, părăsesc oraÈ™ul ChiÈ™inău, ajungând să predea în liceele din BucureÈ™ti. Ana Negrescu a fost ultima directoare a Liceului "Regina Maria" din ChiÈ™inău, fondat în 1918, din ordinul Regelui Ferdinand, liceu care a funcÈ›ionat până în 1940.
Ana Negrescu a murit la 5 mai 1974, la București.
SoÈ›ul Anei, Ion Negrescu, a fost "unicul filozof È™i istoric literar care a ocupat postul de primar al ChiÈ™inăului (1928/1931)", scrie timpul.md. Născut la IaÈ™i, într-o familie de vechi cărturari, Ion Negrescu a devenit licenÈ›iat al secÈ›iei de Filologie Română a Universității, cu un doctorat în slavistică obÈ›inut în 1925, sub îndrumarea lui Garabet Ibrăileanu.
În Basarabia preda limba română la două licee, precum È™i la Universitatea Populară din ChiÈ™inău, Ion Negrescu fiind unul dintre fondatorii Universității Populare. De asemenea, a fost ales deputat ÅŸi apoi Secretar General al Ministerului Basarabiei (19321935).
Retras cu familia în BucureÈ™ti, în 1947 Ion Negrescu devine conferenÈ›iar la Institutul de ȘtiinÈ›e Economice BucureÈ™ti, iar din 1950 până în 1968 predă la Institutul Teologic BucureÈ™ti. Se stinge la 4 noiembrie 1970, în BucureÈ™ti.
