Întâlnirea, la care au participat oameni de cultură, oficialităţi, botoşăneni interesaţi de istoria municipiului, a debutat cu evocarea istoricului Ionel Bejenaru, cel care s-a stins din viaţă pe 7 mai 2013, fost angajat al Muzeului Judeţean Botoşani. În memoria sa, cei prezenţi au ţinut un moment de reculegere. Totodată, a fost amintit şi faptul că pe 4 mai s-au comemorat 60 de ani de la moartea muzicianului George Enescu, născut la Liveni, judeţul Botoşani.
Printre cei prezenţi la simpozion s-au numărat Aurel Melniciuc, directorul Muzeului de Istorie, Traian Apetrei, directorul Teatrului Mihai Eminescu, Miluţă Jijie, directorul Memorialului Ipoteşti, violonista Marieta Baciu, dar şi prefectul judeţului Botoşani, Costică Macaleţi, cel din urmă fiind primit "în adevărata casă", amintind de faptul că Muzeul Judeţean a fost sediu al Prefecturii.
Simpozionul "Palatul Administrativ Botoşani – o bijuterie arhitectonică", susţinut de expoziţia purtând acelaşi nume, s-a constituit într-un prilej de a prezenta istoria clădirii în care astăzi funcţionează Muzeul Judeţean, cu date din parcursul administrativ şi arhitectural.
Au fost prezentate publicului exponate de arhivă, puse la dispoziţia Muzeului prin concursul Arhivelor Naţionale Botosani (documente datând din perioada 1904-1906, anii de construcţie ai Palatului Administrativ, contracte cu constructorii implicaţi de-a lungul vremii, dar si un proces-verbal încheiat între prefectul judeţului de atunci şi arhitectul proiectului). A mai fost prezentat, de asemenea, şi un caiet de adnotări (jurnal), ce cuprinde consemnări ale mai multor persoane care luau parte la acest demers (primarul, prefectul, dirigintele de şantier, inginerul-sef), detalii precum caietul de sarcini care privea iluminatul sau conectarea la reţeaua de telefonie sau comanda către pictorul Arthur Verona, prin care prefectul cerea evocarea unei scene câmpeneşti.
În cadrul simpozionului a luat cuvântul şi istoricul Gheorghe Median, dar şi arhitectul Mihai Mihăilescu, care a scos în evidenţă gradul înaintat de degradare a clădirii, Mihăilescu precizând că repararea sau restaurarea Palatului este absolut necesară.
