Acesta trăieÅŸte de 20 de ani retras, în post ÅŸi rugăciune, într-un schit de pe lângă Mânăstirea Frăsinei - Athosul din România -, care este cunoscută drept cea mai strictă. ViaÅ£a monahală se desfăşoară după regulile stricte de la Muntele Athos.
În acest loc ÅŸi-a găsit liniÅŸtea actorul DragoÅŸ Pâslaru. Povestea transformării sale spirituale este pe cât de spectaculoasă, pe atât de dramatică, demnă ÅŸi ea de un film sau de un roman. Actorul DragoÅŸ Pâslaru era în 1990 unul dintre cei mai virulenÅ£i intelectuali anticomuniÅŸti. A fost una dintre vocile cele mai sonore ale PieÅ£ei Universităţii, participând la mitingul-maraton de acolo ÅŸi la toate adunările AlianÅ£ei Civice. DragoÅŸ Pâslaru, ca - de altfel - toate personalităţile care participau pe atunci la mitingurile din PiaÅ£a Universităţii, era în mod sistematic demonizat la televizor de către Televiziunea Română devenită liberă peste noapte, dar doar cu numele. Profitând de lipsa de informare a telespectatorilor, s-a spus că DragoÅŸ Pâslaru este legionar, arătându-se chiar fotografii cu el în uniforma Gărzii de Fier. Numai că imaginile cu pricina erau din filmul "DrumeÅ£ în calea lupilor", în care actorul îl interpretase pe Horia Sima. Printr-o diversiune de tip stalinist, atât de dragă lui Ion Iliescu, omul DragoÅŸ Pâslaru a fost "lipit" de personajul pe care îl jucase.
VeniÅ£i pe 13 iunie 1990 la BucureÅŸti pentru a "planta panseluÅ£e" în PiaÅ£a Universităţii, minerii l-au recunoscut pe DragoÅŸ Pâslaru ÅŸi l-au bătut cu bestialitate. Actorul a fost dus în comă la spital, aflându-se vreme de câteva zile între viaţă ÅŸi moarte. La puÅ£ină vreme după ce s-a refăcut, el a decis să părăsească lumea ÅŸi să îmbrace haina monahală. La Mânăstirea Frăsinei a devenit ucenicul unuia dintre cei mai dăruiÅ£i duhovnici, părintele Ghelasie. Iar ucenicia sa nu a fost în zadar. Chemat să depună mărturie în dosarul mineriadelor, monahul a refuzat să îi incrimineze pe cei care l-au maltratat, spunând că a iertat tot, ca un creÅŸtin desăvârÅŸit.
Viaţa a luat o altă cale
DragoÅŸ Pâslaru a devenit celebru în arta cinematografică după ce, în 1988, a interpretat rolul lui Horia Sima în filmul "DrumeÅ£ în calea lupilor". Pe de altă parte, o înregistrare video neprofesionistă, din 1980, îl arată pe DragoÅŸ Pâslaru într-un spectacol de excepÅ£ie, "Karamazovii", în regia lui Dan Micu. Cei care au postat pe Internet înregistrarea susÅ£in că, în chip tainic, întâmplările (cel mai adesea dramatice ÅŸi violente) îl pot ajuta pe om să se descopere în chip nebănuit. Iată o singură secvenţă din acest spectacol. Karamazov-tatăl, interpretat de George Constantin, îi întreabă pe doi dintre fiii săi dacă exisă Dumnezeu. Îl întreabă mai întâi pe nihilistul Ivan, interpret - Alexandru Repan, care-i răspunde sec: "Nu!"; "Dar diavolul?" - "Nici el". Se întoarce atunci asupra fiului său mai mic, neprihănitul AlioÅŸa, alias DragoÅŸ Pâslaru, care, drept răspuns, strigă: "Există! Există!".
Victimele minerilor
Peste 1.300 de oameni au fost arestaÅ£i abuziv - din case, de pe stradă, fără mandat, de către persoane civile substituite forÅ£elor legale de ordine - ÅŸi Å£inuÅ£i în cele mai inumane condiÅ£ii, în lagărele de la Măgurele ÅŸi Băneasa. Crematoriul "CenuÅŸa" a funcÅ£ionat toată noaptea de 13 spre 14 iunie, susÅ£in cei care au văzut grozăviile petrecute în acele zile. De asemenea, martorii povestesc că la Cimitirul StrăuleÅŸti II au fost înhumaÅ£i 128 de morÅ£i, unii având pe cruce inscripÅ£ia "neidentificat-iunie ‘90", conform presei de atunci.
Mai mulÅ£i medici de la Spitalul Municipal din BucureÅŸti susÅ£in că sute de oameni au fost trataÅ£i sau operaÅ£i de grave traumatisme la SecÅ£ia de Neurochirurgie a Spitalului nr. 9, din care 60 au murit în câteva luni.
S-a spus că minerii - cei peste 20.000 - care au însângerat BucureÅŸtiul nu erau toÅ£i mineri adevăraÅ£i. Multe dintre mărturiile celor care au fost în acele zile în Piaţă au confirmat acest lucru, că printre minerii reali, veniÅ£i chiar din ÅŸut, s-au aflat, sub acoperire, securiÅŸti sau persoane infiltrate, care au condus forÅ£ele de represiune direct la punctele care trebuiau atacate sau au indicat persoanele care trebuiau lovite, bătute sau chiar ucise. Dar pe lângă toate acestea, toÅ£i cei care au fost chemaÅ£i "să facă ordine ÅŸi să planteze flori" erau români. Mărturiile ÅŸocante ale celor care au văzut grozăviile sunt de-a dreptul cutremurătoare. (Continuare in curentul.ro)
