În vremuri în care puţini au mai crezut în destinul românilor şi al limbii române, Grigore Vieru nu numai că a crezut, cu tărie, dar i-a şi făcut pe alţii să creadă, molipsindu-i, prin frumuseţea gândului său, prin puritatea trăirii sale, prin sublimul emoţiilor sale lirice.
Pentru simplul fapt că acest univers mirific este irezistibil, s-au adunat dorohoienii, în incinta Casei Municipale de Cultură din Dorohoi, în data de 12 februarie 2010, la exact un an de la prima comemorare locală a poetului şi cu două zile înaintea zilei sale de naştere, pentru a-şi reafirma faptul că Grigore Vieru este viu în inimile lor.
Şi elevii Seminarului Teologic din Dorohoi, şi aceia ai Colegiului Naţional "Grigore Ghica", ca şi şcolarii de la Şcolile Generale "Spiru Haret", din Dorohoi, respectiv "Mihail Sadoveanu" din Dumbrăviţa, laolaltă cu membrii Grupului Folk "Laconia" al Casei Municipale de Cultură Dorohoi, au dovedit că poezia lui Grigore Vieru este dintr-aceea care trece timpul.
Cei care i-au îndrumat - Cristina Ignat, Gheorghina Guşulei, Corneliu Drescanu, Vasile Tănase - au arătat, şi ei inspiraţie în ceea ce priveşte regia.
Documentarul "Ultimul interviu cu Grigore Vieru", realizat în noiembrie 2008 la Chişinău, de către o echipă a TVR, cu două luni înainte de dispariţia poetului, a fost prezentat de către Ciprian Voloc, în chiar debutul manifestării.
Primarul Minicipiului Dorohoi, Dorin Alexandrescu, a onorat cu prezenţa sa acţiunea, laolaltă cu câţiva dintre consilierii săi.
Per ansamblu, această a doua ediţie a simpozionului omagial In Memento "Grigore Vieru" poate fi considerată ca fiind o reuşită.
Ceea ce primează, într-o asemenea acţiune, este asimilarea valorilor în care a crezut şi pentru care a luptat Grigore Vieru, nu doar proferarea lor la nivel declamativ. Roadele rămân să fie culese în cadrul ediţiilor viitoare.
Deocamdată, momentul de reculegere, propus de Corneliu Drescanu şi de elevii săi, care a culminat cu depunerea unui trandafir alb la portretul lui Grigore Vieru, alături de o lumânare aprinsă, rămân cele mai de preţ şi emoţionante amintiri de la această acţiune, patronată şi pusă de picioare, cu gratuită dăruire, de către inimoşii promotori ai culturii dorohoiene, chintesenţă a sufletului Casei de Cultură din Dorohoi: Valuţa Murariu, Nicu Anton şi Alexandra Muha.
(Ciprian Voloc)
