Sfintele Muceniţe Minodora, Mitrodora şi Nimfodora erau trei surori originare din Bitinia (Asia Mică). Ele s-au retras în timpul împăratului Maximian (285-305) pe un deal înalt, ca la două stadii de apele calde ce ieşeau pe atunci la Pitia, unde trăiau în post şi rugăciune.
În timpul persecuţiei declanşate de împăraţii Diocleţian şi Maximian, guvernatorul oraşului Bitinia, Fronton, le-a arestat, deoarece au refuzat să aducă jertfe idolilor.
După ce au fost judecate, păgânii le-au supus la multe şi grele chinuri, pe care ele le-au suportat cu mult curaj, fiindcă nu doreau să renunţe la credinţa cea adevărată în Iisus Hristos Domnul. Pe Sfânta Minodora au bătut-o crunt cu toiege, sfărâmându-i-se fluierele picioarelor şi aşa a trecut la cele veşnice. Sperând că Sfintele Mitrodora şi Nimfodora se vor înfricoşa şi vor renunţa la credinţa lor, guvernatorul Fronton a poruncit să fie adus trupul surorii lor. Dar sfintele fecioare au rămas statornice în credinţa în Mântuitorul Iisus Hristos şi, îndurând multe chinuri, au primit moarte mucenicească.
Deci, luând slugile unelte din fier, le-au sfărâmat toate mădularele lor şi aşa au primit şi ele cununa muceniciei de la Hristos Domnul. Pe locul unde au fost îngropate sfintele muceniţe s-a ridicat un lăcaş de rugăciune, închinat lor, în vremea Sfântului Împărat Constantin cel Mare. Mulţi oameni care au cerut ajutorul Sfintelor Muceniţe Minodora, Mitrodora şi Nimfodora au fost tămăduiţi în mod minunat de bolile şi neputinţele trupeşti şi sufleteşti.
(Un articol de: Pr. Ştefan Sfarghie)