Organizat de Filiala Botoșani a Societății de Științe Matematice, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, Primăria Municipiului Botoșani, Consiliul Județean Botoșani, Colegiul Național "Mihai Eminescu" și Școala nr. 17 din Botoșani, evenimentul este dedicat matematicianului Dimitrie Pompeiu, născut la Broscăuţi în urmă cu 140 de ani.
Competiţia, care are loc în perioada 9-11 mai 2014, se adresează elevilor din clasele III-XI, în concurs fiind înscrişi participanţi din Bacău, Bistrița-Năsăud, Brăila, Buzău, Iași, Maramureș, Neamț, Suceava, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea și municipiul București.
Concursul Interjudețean de Matematică "Dimitrie Pompeiu" a fost inițiat de profesorul botoşănean Artur Bălăucă în anul 2001, președinte fiind (timp de 12 ani) regretatul profesor universitar Dan Brânzei de la Universitatea Al. I. Cuza din Iași.
Preşedintele ediţiei a XIV-a a concursului este prof. univ. Radu Gologan, de la Universitatea Politehnica din București, care este și președintele Societății de Științe Matematice din România. Invitat de onoare este prof. univ. Doru Ștefănescu, de la Universitatea din București, în acelaşi timp Prim Vice-Președintele Societății de Științe Matematice din România. Gazdă a fost, vineri seara, prof. Ioan Ciobănaşu, preşedintele Filialei Botoşani a Societăţii de Ştiinţe Matematice din România.
Festivitatea de deschidere a concursului a reunit vineri, în sala mare a Teatrului Mihai Eminescu din Botoşani, un număr mare de elevi şi profesori, dar şi oficialităţi precum primarul municipiului Botoşani, Ovidiu Portariuc, şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Botoşani, Gheorghe Sorescu.
Un discurs aproape motivaţional a susţinut cu acest prilej prof. univ. Radu Gologan, președintele Societății de Științe Matematice din România şi coordonator în numeroase rânduri al loturilor de olimpici naţionali şi internaţionali, ilustrul dascăl oferindu-le celor prezenţi o altă perspectivă asupra participării la concursurile şcolare.
"Încerc să răspund la una dintre întrebările care apar adesea, în special în media sau la unii specialişti în educaţie: de ce atâtea concursuri, toată ziua concursuri, copiii în loc să meargă la şcoală merg la concursuri... Răspunsul meu este că aceste concursuri vă fac pe voi, copiii, să vă aplecaţi mai mult spre ceea ce înseamnă începuturile ştiinţei. În al doilea rând, aceste concursuri înseamnă pentru voi şi o prelungire a copilăriei, pentru că aspectul ludic al competiţiei este prezent până la vârste târzii, şi voi multe dintre lucrurile pe care le învăţaţi le învăţaţi prin joacă. Inclusiv această participare la concursuri la care încercaţi să câştigaţi şi premii este un fel de joacă, dar care va fi extrem de importantă pentru voi în viaţă", a spus prof.univ. Radu Gologan.
Președintele Societății de Științe Matematice din România și-a manifestat, totodată, admirația față de ținutul Botoșanilor, exprimându-și mirarea față de faptul că și astăzi acest pământ continuă să dea României oameni de valoare.
"Despre Botoşani, de câte ori mă apropii de această zonă mă gândesc, oarecum înfrigurat, cum de în acest loc micuţ al pământului românesc s-au născut atâtea genii, se nasc atâtea minţi minunate. Ce s-a întâmplat în istorie de mereu apar, la Botoşani, copii minunaţi, personalităţi ale ştiinţei? Culmea este că departe, la Bucureşti, zilnic întâlnesc personalităţi cărora le povestesc câte ceva din această mirare a mea şi ei îmi răspund: dar şi eu sunt din Botoşani! E frumos şi trebuie să fie o mândrie pentru locul acesta de ţară", a încheiat prof.univ. Radu Gologan.
În timpul festivităţii de deschidere a fost citit, de către inspector Elena Dămii, şi mesajul inspectorului general al IŞJ Botoşani, Mihaela Huncă, în timp ce prof.univ. Doru Ştefănescu, Prim Vice-Președintele Societății de Științe Matematice din România, a ţinut să îşi manifeste bucuria de a se afla din nou la Botoşani, ţinut din care provin bunicii săi.
"Sunt onorat de invitaţia de a veni din nou la Botoşani. Pentru mine este un prilej personal de a reveni în judeţul din care provin bunicii mei, materni şi paterni. Concursul poartă numele matematicianului Dimitrie Pompeiu. Pompeiu este un exemplu de tenacitate, de talent. A pornit din fostul judeţ Dorohoi, de la Broscăuţi, cu resurse foarte mici, şi-a plătit singur studiile la Paris, a făcut acolo apoi şi un doctorat, apoi a devenit unul dintre cei mai importanţi matematicieni ai noştri şi ai vremii sale", a precizat prof. univ. Doru Ştefănescu.
Au adresat cuvinte de încurajare şi prof. Daniela Vicol, inspector matematică în cadrul ISJ Botoşani, precum şi prof. Nicolae Sanda.
La final, asist.univ. Alexandru Negrescu, de la Universitatea Politehnica din București, a propus un moment de reculegere pentru profesorul Brânzei, cel care a fost preşedinte timp de 12 ediţii ale concursului."Acest concurs este o mărturie vie, nu este un concurs, nu este o formalitate, el este alcătuit din persoane vii, este alcătuit din tineret, profesori, autorităţi, şi stă mărturie că societatea noastră încă are ramuri sănătoase", a spus asist.univ. Alexandru Negrescu.
De asemenea, prof. Artur Bălăucă a propus un moment de reculegere şi pentru regretatul profesor botoşănean Ioan Ţicalo.
Proba scrisă a concursului va începe sâmbătă, ora 9:00, la Colegiul Național "Mihai Eminescu" (pentru clasele V-XI) și la Școala nr. 17 din Botoșani (pentru clasele III-IV).
Festivitatea de premiere va avea loc duminică, la ora 10:00, în Aula Magna a Colegiului Național A. T. Laurian.
Dimitrie POMPEIU (născut pe 22 septembrie 1873, Broscăuţi, jud. Dorohoi - decedat la 8 octombrie 1954), a fost printre primii matematicieni de renume ai României, profesor la universităţile din Iasi, Bucuresti şi Cluj, şi membru titular al Academiei Române.
A urmat şcoala primară şi gimnaziul în Dorohoi şi apoi Școala Normală la Bucureşti. În perioada 1893-1898 a funcţionat ca institutor la Galaţi şi apoi la Ploieşti. În 1898 pleacă la Paris, unde îşi termină studiile secundare şi se înscrie la universitate, devenind licenţiat în matematici. În anul 1905 şi-a susţinut teza de doctorat: Sur la continuité des fonctions de variables complexes, sub conducerea lui Henri Poincaré. În toamna aceluiaşi an ocupă un post de conferenţiar la Catedra de Calcul Diferenţial şi Integral a Facultăţii de Ştiinţe din Iaşi, iar din 1907 este profesor la Universitatea din Iaşi. În 1912 se transferă la Bucureşti, ca succesor al lui Spiru Haret, iar din 1930 ca profesor de teoria funcţiilor, după pensionarea lui David Emmanuel. În 1934 este ales membru al Academiei Române.De numele lui Pompeiu se leagă organizarea învăţământului matematic românesc la Cluj, după Primul Război Mondial. Este fondatorul seminarului matematic din Cluj (creat după exemplul celebrului seminar de la College de France) iar în 1929, împreună cu Petru Sergescu, înfiinţează revista de largă circulaţie internaţională "Mathematica".
