Pe 12 ianuarie 2014 comemorăm 75 de ani de la dispariția unei mari românce, care, spre rușinea noastră, este mult mai puțin cunoscută decât primatele care domină televiziunea și presa zilelor noastre.  

Nu voi face biografia Haricleei Darclée, ci voi aminti ceea ce mi se pare important de știut pentru noi, ca popor din care a răsărit această minunată soprană.  

Hariclea Darclée s-a născut pe 10 iunie 1860, în Brăila, și a făcut studiile de specialitate la Iași și la Paris. Datorită splendorii vocii sale, s-a impus ca primadonna la operele din Paris, Berlin, Florența, Milano, Roma, Buenos Aires, Lisabona, Barcelona, Madrid, Monte Carlo, Moscova și Sankt-Petersburg.   La Scala din Milano, templul sacru al operei, a debutat pe 26 decembrie 1890, cu rolul Cimenei din "Cidul" de Jules Massenet. Atunci a fost aplaudată de însuși Giuseppe Verdi (care era atât de faimos încât pe scrisorile ce le primea, nu trebuia adresa, ci putea fi scris doar "Giuseppe Verdi, Italia"). Hariclea Darclée s-a apropiat de Verdi și au devenit prieteni.  

Așa cum am menționat în titlu, Giacomo Puccini a scris opera "Tosca" pentru vocea Haricleei Darclée iar celebra arie "Vissi d’arte" a fost scrisă la sugestia artistei, pentru că opera era presărată doar cu arii pentru tenor sau duete. Premiera absolută a avut loc pe 14 ianuarie 1900, la Teatro dell’Opera (Constanzi) din Roma. Presa de a doua zi a susținut că, datorită ariei "Vissi d’arte", "Darclée a salvat Tosca" lui Puccini (a se vedea [2]). Puccini i-a mai dedicat și opera "Manon Lescaut", pe care soprana a interpretat-o în premieră la Scala din Milano în martie 1897. Alfredo Catalani i-a dedicat opera "La Wally" (din care amintim minunata arie "Ebben? Ne andrò lontana") și Pietro Mascagni i-a dedicat opera "Iris" (pentru repertoriul complet al Haricleei Darclée se poate consulta [4]).    

În "Enciclopedia dello Spettacolo", în dreptul numelui ei scrie: cea mai mare cântăreaţă a lumii timp de 25 de ani, iar o publicație italiană din august 2013 o numește Primadonna più prestigiosa del teatro lirico mondiale e caposcuola dell’esecuzione vocale romantica internazionale - verista, durante il trentennio 1882 – 1918 [1].  

Faima dobândită nu a făcut-o să își strice nobilul caracter. Este cunoscut și respectul ei față de divinitate; înainte de fiecare spectacol se ruga și aprindea o lumânare în cabina ei.  

Hariclea Darclée, prin munca și integritatea sa, rămâne peste ani un exemplu demn de urmat. Formulând în maniera lui Einstein, spunem că înainte de a fi o femeie de succes, Hariclea Darclée a fost o femeie de valoare. Ar trebui să ne îngrijoreze faptul că astfel de modele sunt pe cale de dispariție iar mass-media nu mai este interesată de ele, de memoria lor, ci promovează nulități (intelectuale, culturale, morale, etc).

Asist. univ. Alexandru Negrescu  

P.S. Felicităm echipa Filarmonicii din Botoșani pentru minunatele concerte susținute în această perioadă.  

Bibliografie și recomandări [1]

http://www.beniculturali.it/mibac/export/MiBAC/sito-MiBAC/Contenuti/MibacUnif/Eventi/visualizza_asset.html_187880430.html

[2] http://historia.ro/exclusiv_web/general/articol/hariclea-darclee-prima-floria-tosca-istorie

[3] http://jurnalul.ro/special-jurnalul/farmecul-tulburator-al-unei-voci-570872.html

[4] http://ro.wikipedia.org/wiki/Hariclea_Darcl%C3%A9e

[5] http://ziare.com/cultura/documentar/mandru-ca-sunt-roman-hariclea-darclee-soprana-careia-puccini-i-a-dedicat-opera-tosca-1200950