Curtea de Conturi a finalizat, în luna iunie, auditul financiar privind activitatea Primăriei municipiului Botoșani și a instituțiilor subordonate, în calitate de ordonatori de credite principal, respectiv secundari sau terțiari, descoperind mai multe nereguli și abateri de la legalitate în gestiunea unor investiții, efectuarea unor plăți, parcurgerea unor proceduri administrative sau chiar lipsa aplicării unora dintre acestea. Astfel, auditorii au constatat nereguli de aproape 10 milioane de lei în gestionarea bugetului public local.
Mai exact, datele înscrise în bilanțul contabil și celelalte situații financiare încheiate pentru anul 2019 nu sunt exacte și conforme cu realitatea, fiind vorba despre erori în sumă totală de 9.407.308 lei, dintre care aproape 80.000 de lei sunt plăți efectuate ilegal, aproape 600.000 lei reprezintă venituri suplimentare, iar circa 8,8 milioane de lei reprezintă abateri, potrivit auditorilor.
Detaliind, cheltuielile efectuate ilegal sunt în cuantum de 79.828 de lei, sumă compusă din 12.500 de lei direcționați în mod nedatorat spre personal, 26.800 de lei sunt cheltuieli de capital, iar 40.528 de lei au mers spre bunuri și servicii. La capitolul abateri, aproape întreaga sumă reprezintă datorii nereale, contabilizate în mod necorespunzător de municipalitate, înglobate în contul 269 – „Varsăminte de efectuat pentru active financiare”, în cuantum de 7.773.822 de lei.
Primarul municipiului susține însă că acest raport este „de departe, cel mai bun”, cu toate că auditorii au menționat că „nu au fost constatate abateri care privesc și perioadele anterioare, cu excepția abaterii de la punctul 5.2.2”, adică o serie de datorii contabilizate în 2019 de Liceul „Petru Rareș”, deși acestea sunt aferente anului 2018, unitatea fiind ordonator terțiar de credite. În privința municipalității, nu s-au constat abateri în anii anteriori, potrivit raportului Curții. Totuși:
„În timp, am dezvoltat o relație foarte bună cu cei de la Curtea de Conturi și nu numai. Am învățat foarte mult de la ei, ne-au ajutat extraordinar de mult și de când sunt eu în funcția de primar, și sunt controale în fiecare an, este de departe cel mai bun raport al Curții. Asta înseamnă că ei ne-au îndrumat bine, iar pentru noi, cei implicați în primărie, înseamnă că ne-am făcut treaba așa cum trebuie. Este surpriză și pentru mine acest raport”, a precizat Cătălin Flutur.
Fond de rezervă inexistent, buget mic, „empatie” față de datornici
Raportul prezintă în detaliu mai multe abateri de la Codul fiscal și de la cel administrativ. Una dintre acestea este neconstituirea fondului de rezervă bugetară la dispoziția Consiliului Local pe anul 2019, care a determinat imposibilitatea asigurării fondurilor necesare pentru cheltuieli neprevăzute apărute în exercițiul bugetar sau pentru înlăturarea efectelor unor calamnități.
Edilul-șef al orașului a explicat că a propus un fond de rezervă, însă proiectul nu a fost aprobat în plenul Consiliului Local, „din cauza majorității PSD”.
„În ceea ce privește fondul de rezervă, noi am încercat să propunem constituirea fondului de rezervă, pentru că nu știam, când am făcut bugetul, că o să vină de exemplu pandemia de coronavirus, dar în fiecare an avem probleme deosebite, situații neprevăzute, și ar fi trebuit să avem un fond de rezervă. Aici concură două lucruri: o dată, faptul că banii pe care îi avem noi la dispoziție prin buget, din taxe și impozite, din impozite pe venit, închirieri sau concesionări sau impozite pe salariu, era din start mai mic decât nevoile uzuale ale Primăriei. Totuși, am propus un fond de rezervă, deși aveam un buget de 130 de milioane de lei. Dar propunerea noastră nu a fost aprobată de majoriatatea din Consiliul Local (n.r.: pe atunci, consilierii social-democrați), pentru că au găsit alte soluții de a duce banul public. Nu mi s-a părut o problemă, pentru că așa au acționat în cei patru ani. Și ne-am gândit că, dacă vom avea o problemă sau nevoie, vom face o rectificare de buget și să ducem spre fondul de rezervă”, a explicat Cătălin Flutur.
Potrivit raportului întocmit de către auditori, o altă abatere este neînregistrarea de ajustări pentru pierderea de valoare a activelor financiare deținute de UATM Botoșani la Conterm Construct SA și plata administrarului special al societății după radierea acesteia din registrul comerțului. Aceste ajustări necontabilizate stipulează o pierdere de peste 900.000 de lei din bugetul public.
De asemenea, Curtea de Conturi atrage atenția asupra nerespectării de către Primărie, prin Direcția de Taxe și Impozite, a procedurilor legale în vederea colectării contribuțiilor datorate de către locuitorii municipiului către bugetul local. Aproape 20.000 de botoșăneni nu au achitat nicio datorie către Municipiu nici în 2018, nici în 2019.
„Fiecare are o problemă separată, noi am făcut apel la toți botoșănenii să își plătească taxele și impozitele, iar aici trebuie să evidențiez că pensionarii sunt cei care achită în mod constant”, a spus primarul municipiului, referitor la problemă.
În fapt, valoarea totală a drepturilor constatate rămase neîncasate de către UATM Botoșani în anul 2019, ajunge la valoarea de 57.209.960 de lei de la persoanele fizice, de la 35.717 poziții de rol, și la valoarea de 27.129.936 de lei de Ia persoanele juridice, de la 1.692 de poziții de rol.
„Au fost identificați un număr de 19.028 de contribuabili persoane fizice cu nicio sumă încasată în eursul anilor 2018 și 2019 din debite în valoare totală de 34.478.838 de lei. Din verificarea efectuată asupra unui eșantion de 630 contribuabili persoane fizice, cu obligații fiscale restante către bugetul municipiului ce însumează 1.202.702 de lei, a rezultat că, deși aceștia au realizat venituri brute din salarii de peste 30.000 Iei anual, Direcția de specialitate cu atributii privind administrarea creanțelor bugetului local, nu a luat în anul 2019 nicio măsură de executare silită în vederea încasării debitelor”, explică auditorii Curții de Conturi.
În consecință, în cazul contribuabililor/debitorilor care nu și-au plătit de bunăvoie obligațiile fiscale datorate, nu s-au folosit succesiv sau concomitent modalitățile de executare prevăzute.
„Această stare de fapt este cauzată și de insuficiența și/sau necontinuarea tuturor măsurilor de executare silită puse în aplicare de organele fiscale locale”, arată Curtea de Conturi.
Flutur spune însă că: „Povestea este alta: municipiul Botoșani are, prin lege, o serie de subvenții care trebuie asigurate, care depășesc puterile noastre. Subvenția la energie termică, la transport local și plata salariaților instituțiilor de cultură ne fac mai deosebiți față de alte orașe. Multe municipalități nu mai acordă deloc subvenție către energie termică. Și avem trei instituții de cultură cu care ne mândrim, dar avem peste 250 de oameni angajați. Mai mult decât atât, nu am crescut taxele și impozitele, în schimb Guvernul PSD a avut grijă să crească toate salariile și pensiile, fără să fie un echilibru. Iar toate propunerile mele de reducere a unor subvenții sau de mărire cât de cât a unor taxe au fost refuzate”.
Sumă plătită degeaba Inspectoratului de Contrucții, pentru modernizarea unei străzi
În scopul realizării obiectivului de investiții „Reabilitare și modernizare strada Drumul Tătarilor, municipiul Botoșani“, UATM Botoșani trebuia să achite către Inspectoratul Județean în Construcții 16.575 de lei. Însă auditorii au constatat că suma virată a fost de 43.375 de lei, cu 26.800 de lei în plus față de cea datorată.
Mai mult, suma de 26.800 lei a fost plătită fără ca investiția să fie finalizată și fără a fi întocmit și semnat procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor. Legea spune că instrumentele de plată trebuie să fie însoțite de documentele justificative care să certifice, în mod real, exactitatea sumelor de plată, recepția bunurilor, executarea serviciilor și altele asemenea, conform angajamentelor legale încheiate.
Primarul municipiului sugerează că situația nu este deloc una alarmantă, având în vedere problemele semnalate anterior de Curte, și că astfel de erori „se întâmplă”.
„Aici e o problemă pur contabilă, niște erori de calcul, se întâmplă. Pentru a face o comparație, aș putea să vă dau niște rapoarte ale Curții din ultimii șase ani sau opt ani, ca să vedeți ce probleme adevărate erau”, a explicat edilul.
Investiție în neregulă la o școală din municipiu
Pentru obiectivul de investitii „Lucrări de etajare la corpul B al Școlii Gimnaziale nr. 7 Botoșani” au fost efectuate plăți în sumă totală de 42.070 lei, de către Școala Gimnazialä nr. 7 Botoșani, reprezentând cheltuieli cu proiectarea pentru modernizarea unui corp de clădire, fără a avea prevederi bugetare, fără ca achiziția să fie cuprinsă în programul de investiții al unității administrativ-teritoriale pentru anul 2019, anexă Ia bugetul local aprobat de consiliul local și fără să fie îndeplinită condiția existenței documentațiilor tehnico-economice aferente, aprobate de către autoritatea deliberativă.
Contract nerespectat de Modern Calor
Raportul Curții mai stipulează nestabilirea și neîncasarea de la SC ,,Modern Calor” SA Botoșani a redevenței cuvenite unității administrativ-teritoriale pentru bunurile predate operatorului, realizate de municipiul Botoșani prin proiectul „Proiectarea și execuția unei noi surse de producere a energiei electrice și termice - implementare proiect la sursa CET Botoșani”.
UATM Botoșani a predat bunuri din domeniul public către SC Modern Calor SA, în valoare de 75.199.127 lei, rezultate în urma investiției efectuate de municipiu în Sistemul de Alimentare Centralizatä cu Energie Termică (SACET) pentru producerea în cogenerare a energiei electrice. Bunuri de care societatea devine pe deplin responsabilă, conform legii, însă aceste bunuri primite și utilizate de agentul economic nu fac obiectul unui contract de concesiune separat, potrivit căruia operatorul economic să achite redevența.
„Deși conform Anexei nr. 10 - Oferta financiara la contractul de delegare, SC Modem Calor SA trebuia să realizeze investiții atât din surse proprii (1.568.700 euro, din surse proprii, din cota de dezvoltare, din prețul local), cat și din surse atrase (1.577.000 lei din tranzactionarea unitătilor de reducere de emisii de gaze cu efect de seră, credite bancare, fonduri nerambursabije și din redevență), în fapt, operatorul economic nu și-a îndeplinit aceste obligații contractuale și legale”, se arată în raportul Curții de Conturi.
Auditul a mai relevat și evidențierea în contabilitate a unor datorii nereale în contul 2019, menținerea în contul „Imobilizări corporale în curs de execuție” a unor obiective de investiții finalizate și recepționate, nestabilirea corectă a cantităților de energie termică și eletrică produsă și vândută în vederea încasării redevenței cuvenite uat pentru bunurile predate SC Modern Calor SA, neefectuarea inventarierii tuturor elementelor patrimoniale potrivit prevederilor legale, neînregistrarea și necercetarea cauzelor care au generat anumite pierderi patrimoniale.
„Aceste abateri sunt totodată consecințe ale disfuncțiilor controlului intern managerial exercitat de la nivelul ordonatorului principal de credite asupra entităților subordonate, pentru justificarea de către acestea a modului de fundamentare și de utilizare a fondurilor publice, pentru monitorizarea și controlul utilizării în condiții de legalitate și regularitate a fondurilor alocate acestora, pentru verificarea legalității și regularității operațiunilor economice efectuate de acestea și raportate prin situațiile financiare centralizate prezentate de ordonatorul principal de credite auditat”, se arată într-o adresă înaintată primarului Cătălin Flutur de către Ioan Ivaniciuc, directorul Camerei de Conturi din Botoșani.
Instituția a transmis rezultatele auditului și măsurile care se impun pentru reabilitarea legalității situațiilor semnalate, stabilind ca termen limită pentru aplicarea acestora data de 31 august.
Potrivit Codului penal, nerecuperarea prejudiciilor, ca urmare a nedispunerii și a neurmăririi de către conducere amăsurilor transmise de Curtea de Conturi, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă. Dacă fapta prevăzută a fost săvârșită din culpă, pedeapsa este amenda.
Edilul municipiului Botoșani a asigurat, însă, că fiecare abatere semnalată va fi înlăturată la termen.
Raportul de audit al Curții de Conturi este disponibil, integral, AICI.
Update: Cu privire la lipsa unui fond de rezervă pentru anul 2019, viceprimarul social-democrat Cosmin Andrei a transmis ulterior că primarul nu inițiase un proiect în acest sens, fondul de rezervă nefiind inclus în proiectul de buget.
„Domnul Flutur iarăși minte când pune aceeași placă cu votul PSD, pentru a-și justifica crasa ineficență și lipsa de viziune. Nu a propus niciun leu pentru fondul de rezervă al municipiului și a ajuns în plină pandemie să caute bani pentru nevoile cetățenilor și să se lamenteze că nu are bani. Bugetul a fost croit prost de domnul Flutur și Curtea de Conturi pe bună dreptate l-a sancționat”, a transmis viceprimarul Cosmin Andrei.