Deschiderea către culturi È™i soiuri noi este întotdeauna un risc, dar profitul realizat pe o piață cu vânzări asigurate nu poate însemna decât că "pionierii", adică fermierii vizionari, ies mereu în câÈ™tig. În urma unei analize atente a cererii, AgrointeligenÈ›a vă prezintă la început de 2014 câteva culturi ce au È™anse maxime să se transforme în profit.
.jpg)
1.Dovlecii. În ultimii ani, apetitul de dovleci al românilor s-a trezit la viață È™i s-a aliat cu cel internaÈ›ional. Toamna trecută, sărbătoarea de import, Halloween, a făcut mai multă vâlvă decât niciodată, iar producătorii care au putut furniza dovleci decorativi, numai buni de sculptat, au vândut pe nerăsuflate toată recolta. La fel "au pățit-o" È™i cultivatorii de dovleci plăcintari.Fie că a fost vorba de familii nostalgice după gustul copilăriei, de patiserii în căutarea plăcintei perfecte sau de gurmanzii È™i pasionaÈ›ii reÈ›etelor fine, dovleacul s-a dovedit vedeta toamnei trecute, iar cererea a fost cu mult peste recolta naÈ›ională.
2. Porumbul dulce. Mai pretenÈ›ios decât porumbul obiÈ™nuit, soiul dulce îÈ™i scoate banii pentru cei care nu dispun suprafeÈ›e mai de cultivat. ȘtiuleÈ›ii se vând cu bucata în pieÈ›ele agroalimentare, putând fi consumaÈ›i până târziu, iar cei care au recolte bune pot livra fabricilor de conserve. Fermierii din Vestul țării spun că antreprenorii unguri vin È™i le cumpără toată recolta pentru producÈ›ia porumbului dulce la cutie.
3.Aronia. Micie boabe negre-albăstrui au atras atenÈ›ia consumatorilor români, iar cererea a crescut odată cu notoritatea acestor noi fructe. Se cumpără sucuri de aronia, boabe uscate sau chiar trase în ciocolată. ConÈ›inutul mare de antioxidanÈ›i atrage ca un magnet cumpărători de pe segmentul alimentaÈ›iei sănătoase È™i bio. ÎnfiinÅ£area unui ha de aronia costă undeva la 6.000 de euro, iar investiÅ£ia se recuperează în doi ani după ce plantaÅ£ia intră pe rod. Ba chiar, se obÅ£ine ÅŸi ceva profit.
4.Lavanda. În prezent, cel mai cunoscut fermier de lavandă din România, Ioan Iakob, obÈ›ine un profit de 8.000 de euro la hectar, iar cererea este de câteva ori mai mare decât poate el să livreze. AÈ™a că loc ar mai fi pe piață, cererea venind atât din È›ară, cât È™i din străinătate.
5.Porcii MangaliÈ›a. Rasele tradiÈ›ionale revin în forță, iar "porcul-somon" a reînceput să fie foarte căutat mulÈ›umită cărnii sale mai sănătoase È™i bogată în Omega-3. Începând din acest an, crescătorii acestei rase primesc subvenÈ›ie pentru a se sprijini revenirea MangaliÈ›ei, iar cumpărătorii fac coadă la uÈ™a fermelor. În ultimul an, cererea de "porc-somon" s-a triplat!
6.PrepeliÈ›ele. Cu o investiÈ›ie iniÈ›ială mică, chiar de 1.800 de lei, o fermă de prepeliÈ›e este uÈ™or de înfiinÈ›at. Este drept că în jurul Capitalei există deja destui furnizori, dar restul țării este o piață foarte bună È™i dinamică. Un exemplu de afacere de succes cu prepeliÈ›e îl reprezintă brandul "Ferma Bunicii", care anul trecut a reuÈ™it să intre în reÈ›elele de supermarket nu doar cu ouă de prepeliță, ci È™i cu carcase de pasăre.
7.Nucile. Odinioară, plantaÈ›iile de nuci erau prezente în mai toate satele româneÈ™ti, dar copacii au îmbătrânit È™i nu mai dau rod ca altdată, în timp ce piaÈ›a "urlă" după marfă. Moldovenii exportă cu spor, iar România ar putea să se impună pe piaÈ›a nucilor, unde kilogramul de miez poate ajunge chiar la 20 de euro vândut către companiile din afară. Grecia este, spre exemplu, o È›ară care caută miez de nucă pentru industria alimentară în care dulciurile tradiÈ›ionale abundă în acest ingredient.Citeste continuarea pe agrointel.ro
