Cererea se schimbă de la an la an pe piața alimentară, așa că același lucru ar trebui să se întâmple și în fermele mici și mijlocii din România.

Deschiderea către culturi și soiuri noi este întotdeauna un risc, dar profitul realizat pe o piață cu vânzări asigurate nu poate însemna decât că "pionierii", adică fermierii vizionari, ies mereu în câștig. În urma unei analize atente a cererii, Agrointeligența vă prezintă la început de 2014 câteva culturi ce au șanse maxime să se transforme în profit.

1.Dovlecii. În ultimii ani, apetitul de dovleci al românilor s-a trezit la viață și s-a aliat cu cel internațional. Toamna trecută, sărbătoarea de import, Halloween, a făcut mai multă vâlvă decât niciodată, iar producătorii care au putut furniza dovleci decorativi, numai buni de sculptat, au vândut pe nerăsuflate toată recolta. La fel "au pățit-o" și cultivatorii de dovleci plăcintari.

Fie că a fost vorba de familii nostalgice după gustul copilăriei, de patiserii în căutarea plăcintei perfecte sau de gurmanzii și pasionații rețetelor fine, dovleacul s-a dovedit vedeta toamnei trecute, iar cererea a fost cu mult peste recolta națională.

2. Porumbul dulce. Mai pretențios decât porumbul obișnuit, soiul dulce își scoate banii pentru cei care nu dispun suprafețe mai de cultivat. Știuleții se vând cu bucata în piețele agroalimentare, putând fi consumați până târziu, iar cei care au recolte bune pot livra fabricilor de conserve. Fermierii din Vestul țării spun că antreprenorii unguri vin și le cumpără toată recolta pentru producția porumbului dulce la cutie.

3.Aronia. Micie boabe negre-albăstrui au atras atenția consumatorilor români, iar cererea a crescut odată cu notoritatea acestor noi fructe. Se cumpără sucuri de aronia, boabe uscate sau chiar trase în ciocolată. Conținutul mare de antioxidanți atrage ca un magnet cumpărători de pe segmentul alimentației sănătoase și bio. Înfiinţarea unui ha de aronia costă undeva la 6.000 de euro, iar investiţia se recuperează în doi ani după ce plantaţia intră pe rod. Ba chiar, se obţine şi ceva profit.

4.Lavanda. În prezent, cel mai cunoscut fermier de lavandă din România, Ioan Iakob, obține un profit de 8.000 de euro la hectar, iar cererea este de câteva ori mai mare decât poate el să livreze. Așa că loc ar mai fi pe piață, cererea venind atât din țară, cât și din străinătate.

5.Porcii Mangalița. Rasele tradiționale revin în forță, iar "porcul-somon" a reînceput să fie foarte căutat mulțumită cărnii sale mai sănătoase și bogată în Omega-3. Începând din acest an, crescătorii acestei rase primesc subvenție pentru a se sprijini revenirea Mangaliței, iar cumpărătorii fac coadă la ușa fermelor. În ultimul an, cererea de "porc-somon" s-a triplat!

6.Prepelițele. Cu o investiție inițială mică, chiar de 1.800 de lei, o fermă de prepelițe este ușor de înființat. Este drept că în jurul Capitalei există deja destui furnizori, dar restul țării este o piață foarte bună și dinamică. Un exemplu de afacere de succes cu prepelițe îl reprezintă brandul "Ferma Bunicii", care anul trecut a reușit să intre în rețelele de supermarket nu doar cu ouă de prepeliță, ci și cu carcase de pasăre.

7.Nucile. Odinioară, plantațiile de nuci erau prezente în mai toate satele românești, dar copacii au îmbătrânit și nu mai dau rod ca altdată, în timp ce piața "urlă" după marfă. Moldovenii exportă cu spor, iar România ar putea să se impună pe piața nucilor, unde kilogramul de miez poate ajunge chiar la 20 de euro vândut către companiile din afară. Grecia este, spre exemplu, o țară care caută miez de nucă pentru industria alimentară în care dulciurile tradiționale abundă în acest ingredient.

Citeste continuarea pe agrointel.ro

 

 

 

CITEȘTE ȘI: "Se întâmplă în Botoșani: Au atras victima într-un loc izolat, unde au agresat-o..."