De cîteva zile, s-a relansat în forță tema votului obligatoriu, iar opiniile sunt la fel de împărțite ca și în restul ocaziilor cînd acest subiect a fost dezbătut. Și totuși, este votul obligatoriu o soluție pentru România? Greu de spus, dar, la felul cum au evoluat (mai corect involuat) lucrurile la ultimele alegeri, pare că nu prea mai avem de ales, dacă dorim ca democrația să nu ajungă, efectiv, o marfa de tarabă.

Votul este un drept, nu o obligație, așa grăiește Constituția României și este firesc, de principiu, să fie așa. Cînd ideea de democrație ajunge în pericol, însă, din cauza unor factori bine determinați, problema s-ar putea pune altfel. În acest moment, România pare relamente constrînsă să apeleze la obligativitatea votului, după ce alegerile parlamentare, locale, europarlamentare și prezidențiale, din 2007 încoace, au consfințit introducerea pe scară largă a sistemului de achiziție a voturilor, scrie inpolitics.ro.

Votul a devenit, din nefericire, o afacere de sezon, iar plata fost diversă: hrană, bunuri electrocasnice, îmbrăcăminte sau încălțăminte, lei sau valută.

Mai grav, la nivelul comunităților locale s-a format, în ultimii ani, cînd alegerile s-au ținut lanț – europene în 2007 plus referendumul de suspendare a lui Băsescu, locale și parlamentare în 2008, europene și prezidențiale în 2009 – un adevărat sistem piramidal de distribuire a  plății pentru voturi, care s-a menținut și dezvoltat de la un scrutin la altul. La europenele și prezidențialele de anul trecut, spre exemplu, problema numărul unu la nivelul multor localități unde exista un asemernea sistem era "cînd vin banii?" și "ne dau mai mulți ca data trecută?". Pentru că asemenea tranzacții bani contra voturi se făceau, în general, la adăpostul întunericului, a apărut și fenomenul valurilor de votanți după orele 18,00, ceea ce a dat peste cap unele calcule politice făcute după media voturilor de peste zi.

Conservatorii sunt total de acord, existînd chiar un proiect de lege în acest sens, inițiat de senatorul Dan Voiculescu, dar făcut pierdut prin sertarele parlamentului.

Cît despre tabăra principalului partid de guvernămînt, PDL, acolo e cam liniște pe această temă, excepțiile constituindu-le vocile civice precum Cristian Preda sau Monica Macovei, care se declară favorabile sistemului de vot obligatoriu. Explicația tăcerii celorlalți e simplă: ca și PNL, în 2008, PDL, ca deținător al puterii, este cel mai avantajat de sistemul cumpărării voturilor, pe care l-a și practicat, cu brio, la alegerile de anul trecut.