Punctul de Trecere a Frontierei de la Rădăuţi Prut din judeţul Botoşani s-a transformat, după declanşarea războiului din Ucraina, în una dintre cele mai importante porţi de intrare a refugiaţilor ucraineni în România.
Acest punct de la graniţa cu Republica Moldova este situat la aproximativ 15 kilometri de trecerea dintre Ucraina şi Moldova de la Criva - Mămăliga, iar această apropiere dintre cele două vămi le permite ucrainenilor să intre într-un timp mai scurt pe teritoriul românesc. În plus, prin Rădăuţi Prut, refugiaţii evită aglomeraţia uriaşă de la Punctul de Trecere a Frontierei Porubne - Siret.
Astfel, mii de persoane care au fugit din calea războiului au decis să vină în România pe la Rădăuţi Prut, folosind Republica Moldova ca ţară de tranzit.
La Rădăuţi Prut, în nordul judeţului Botoşani, există acum şase artere pe sensul de intrare, ceea ce face ca timpii de şedere la graniţă să fie foarte redus, în comparaţie cu punctele de trecere a frontierei aglomerate. În plus, aici refugiaţii au parte de aceeaşi primire ca la Siret, ei beneficiind de traducători, de alimente, băuturi reci sau calde, materiale de igienă, dar şi de eventuale oferte de cazare, în spaţii publice sau private.
„În acest moment, traficul prin Punctul de Trecere a Frontierei Rădăuţi Prut este aproape de normal. Am reuşit să reducem timpii de aşteptare. Colegii mei acţionează cu operativitate pentru a facilita intrarea în ţară, cât mai repede, a maşinilor care vin din Ucraina. Suntem aici şi asigurăm întregul nostru sprijin cetăţenilor ucraineni care tranzitează punctul. Încercăm, împreună cu colegii, partenerii noştri instituţionali, colegii de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, cu voluntarii care se află aici în punct, să sprijinim pe cei care intră în ţară cu alimente, cu apă, cu un ceai cald”, a declarat, pentru Agerpres, purtătorul de cuvânt al Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră, Minodora Răcnea.
Pentru refugiaţi, frica şi tristeţea sunt evidente. Multe femei părăsesc ţara alături de copiii lor, însă nu pot ascunde suferinţa provocată de despărţirea de familii, de iubiţi, părinţi sau fraţi.
„Ne oprim în România şi pe urmă vom vedea. Ne temem şi fugim. Am lăsat acasă şi bărbatul, mama, bunica. Noi am luat copilaşul şi am plecat”, a declarat una dintre mame, care era însoţită de trei copii.
Dată fiind distanţa mică dintre graniţa dintre Ucraina şi Moldova şi cea dintre Moldova şi România, cetăţenii moldoveni s-au implicat în transferul refugiaţilor. Aceştia preiau cunoştinţe sau persoane străine din Punctul de Trecere a Frontierei de la Criva - Mămăliga şi le transportă în România.
„Am prieteni în Cernăuţi. Soţul e în Germania, iar eu am luat-o pe soţie şi pe copil să îi duc la Iaşi şi de acolo să plece în Germania”, a spus un moldovean care a sărit în sprijinul ucrainenilor aflaţi în război.
Punctul de Trecere a Frontierei Rădăuţi Prut - Lipcani a funcţionat, până sâmbătă, doar 12 ore pe zi, însă, pe fondul crizei refugiaţilor, acesta este deschis acum non-stop. Prin Rădăuţi Prut trec zilnic mult mai mulţi refugiaţi decât prin cealaltă vamă de la graniţa cu Republica Moldova - Stânca - Costeşti.