WWF-România, Fundația ADEPT Transilvania și Fundația ProPark a organizat zilele trecute o conferință la nivel european pentru a explica modelul agricol care a pus România pe harta Europei ca fiind deținătoarea unora din cele mai întinse terenuri agricole și zone cu Înaltă Valoare Naturală (HNVF – High Nature Value Farmland). Acestea ocupă peste 30% din suprafața agricolă a țării și sunt poli de biodiversitate cum foarte rar se mai găsesc în alte țări, precum și refugii pentru civilizația sătească autentică, și aceasta pe cale de dispariție.
Printre invitaţi s-a numărat şi Carlo Petrini, presedintele Slow Food International, al cărui discurs a fost a primit cu aplauze la scenă deschisă în cadrul conferinţei "High Natural Value: un raspuns la marile provocari ale comunitatilor si peisajelor rurale romanesti".
Fragmente din discursul lui Carlo Petrini (conform Colţul Românesc):
"Sunt de ieri in Romania si am fost invitat de prieteni in două restaurante din Bucuresti, in care am mancat frantuzeste si italieneste. De ce? De ce la micul dejun din acest hotel din Romania nu exista produse si preparate romanesti? De ce aveti doar trei produse protejate si promovate la nivel european, cand aveti mii de hectare necontaminate, de inalta valoare naturala si tarani si mici producatori care se incapataneaza sa lupte pentru produsul romanesc? De ce dormiti pe o mina de aur?".
"Romania se poate lauda cu una dintre cele mai mari densitati de zone cu inalta valoare naturala, necontaminate. Cat Elvetia intreaga. Cat o buna parte din Italia. Ce aveti voi aici nu mai exista demult in Italia mea. Dar noi tinem cu unghiile si cu dintii si aparam, si promovam si ne mandrim cu ce mai avem. Voi de ce dormiti? Aveti produse extraordinare, tehnici de conservare in saramura si fum specifice, aveti ceapa si branza si palinca si silvoita de prune si miere. Aveti taranii care trebuie ajutati sa supravietuiasca, sa inteleaga ca trebuie sa fie mandri de ceea ce fac. E mostenirea voastra, e patrimoniul de care trebuie sa aveti grija. Produsele si producatorii. Abia apoi ca prioritate ar trebui sa vina zonele si dupa aceea infrastructura. Dragii mei, degeaba faceti drumuri care vor ajunge sa nu mai duca nicaieri! Incepeti de jos. Orice se construieste de jos in sus. Nu dati vina pe politica si politicieni, nu asteptati fonduri europene. Construiti de jos in sus. Fiti mandri!
"Sunt intr-un tur prin Tarile Balcanice. Cu cat merg mai mult, cu atat descopar ca problemele nu sunt zonele la modul general ci lipsa de valoare si respect pe care le au comunitatile pentru ceea ce au. Vorbim de produse? Le avem, le aveti cu siguranta. Aveti oamenii care le fac de sute de ani. Dar daca voi, romanii, nu credeti in ele, nu le promovati, nu le cumparati, nu sunteti mandri cu ele, totul e in zadar. In Romania, multe produse romanesti, cu care v-ati putea mandri, nu apartin romanilor. Dedicati-va taranilor si produselor acestora! M-am plimbat ca un caine prin Bucuresti in cautarea unor piete cu specific romanesc, am fost in restaurante. Si nu v-am gasit pe voi, romanii!"
"Lucrurile si in special mancarea, nu mai au valoare. Nu doar aici, in intreaga lume. Conteaza doar pretul! Dar exista diferenta capitala intre valoare si pret. Nimeni nu se mai concentreaza asupra valorii. Dincolo de ceapa sau un borcan de miere care costa o anumita suma, este vorba de teritorii, de mediu, de oameni, de "savoire faire", de patrimoniu pastrat si transmis de-a lungul a foastre multe generatii. Asta e valoarea. Aveti valoare si nu o valorificati! Doar asa ii veti convinge pe tarani sa ramana acolo unde sunt, sa faca ce stiu ei mai bine. Trebuie sustinuti, promovati. Trebuie sa reinvatati sa mancati romaneste, sa fiti mandri de fiecare produs corect pe care il aveti. Sa se faca educatie in scoli, la nivel guvernamental, la nivel de societate civila. Trebuie sa reconstituiti acest tesut care face parte din voi!"
Ce sunt terenurile HNVF (High Nature Value Farmlands)?
Terenurile agricole cu Înaltă Valoare Naturală sunt situate în Transilvania, Maramureș, dealurile subcarpatice și sud-vestul țării, unde agricultura de tip tradițional este principala activitate economică și un factor-cheie în conservarea naturii. Aceste terenuri sunt caracterizate de prezența vegetației naturale și semi-naturale (pășuni, pajiști) foarte bogată în specii, și sunt integrate într-un peisaj mozaicat extins și neîntrerupt ce include elemente naturale (precum marginile de câmpuri, gardurile vii sau din piatră, zone împădurite sau cu arbuști, pâraie), petice de pământ cultivat și livezi tradiționale.
Zonele agricole HNV reprezintă peste 30% din totalul suprafeței agricole din România: 5 milioane ha, asociate cu ferme de mici dimensiuni (semi-subzistență), de obicei familiale, în zonele colinare din interiorul și la exteriorul arcului carpatic.
Practicile agricole tradiționale au contribuit la menținerea acestor zone, care livrează o serie de beneficii publice precum peisajele culturale, aer curat, apă și produse alimentare de calitate înaltă, calitatea vieții, oportunități pentru recreere, stocarea carbonului sau controlul inundațiilor. De aceste lucruri beneficiază întreaga societate, nu numai comunitățile locale.