O legenda de a noastra, romaneasca, spune ca, in noaptea de 19 spre 20 decembrie cand biserica noastra crestin ortodoxa sarbatoreste ziua Sfantului Ignat, porcii care vor fi sacrificati, isi viseaza sfarsitul.
Ritualul sacrificarii porcului incepe dimineata devreme si reprezinta o activitate la care participa intreaga familie pentru ca sunt multe treburi de facut care trebuie terminate pana seara, scrie lifestyle.bzi.ro.
Se spune ca in ziua de Ignat nu este permisa nicio alta activitate, ziua intreaga trebuind dedicata numai taierii, sortarii si prepararii specialitatilor din carne de porc.
Poate nimeni de la noi nu a mai reusit sa redea intr-o fraza, plina de simtire si traire deplina a acestui obicei pur romanesc, asa cum a facut-o Ion Creanga in "Amintirile" sale: "La Craciun, cand taia tata porcul, si-l parlia, si-l oparia, si-l invalia iute cu paie, de-l inadusii, ca sa se poata rade mai frumos, eu incalecam pe porc deasupra paielorsi faceam un chef de mii de lei".
Dupa transarea si sortarea carnii, gazda pregateste o masa, pentru toti oamenii care au ajutat la taierea porcului. Felul de mancare, traditional numit "Pomana porcului", este obtinut prin prajirea, intr-un ceaun mare, de tuci, a bucatilor de carne taiate din toate partile porcului sacrificat: bucati de muschi, ficat, slanina, coasta, falca.
De obicei, masa se aseaza afara dupa ce gospodina a sters si a curatat toate urmele sacrificiului. Odata cu friptura, gospodina face si o mamaliga mare cat sa ajunga la toti mesenii si, in mijlocul mesei, pune si un castron cu muraturi. Se mananca in picioare si, alaturi de mancare, se bea tuica traditionala sau tuica de cazan.
Gospodarii mai instariti aduc chiar si lautari in aceasta zi pe care o astepta ca pe o adevarata sarbatoare si, dupa Pomana porcului, flacaii si fetele incing hore mandre din strabuni in timp ce gospodina casei impreuna cu ajutoarele dau zor sa termine pana in noapte carnatii, caltabosii, toba si alte preparate care vor face deliciul mesei sarbatorii "Nasterii Domnului".
