Fiinte mitice, Blajinii sunt reprezentari ale oamenilor primordiali sau ale stramosilor. Se spune ca ei au luat parte la facerea lumii si ca, de atunci, sustin stalpii de sprijin ai Pamantului. Considerati urmasii lui Set (al treilea fiu al lui Adam si al Evei), Blajinii traiesc la hotarul dintre lumea vazuta si lumea nevazuta sau chiar sub pamant, pe Tarimul Celalalt, dincolo de Apa Sambetei (rau imaginar, care izvoraste de sub radacinile Bradului Lumii, inconjoara Pamantul de trei, sapte sau noua ori si se varsa in lumea cealalta prin Sorbul Pamantului; acesta margineste lumea vazuta de lumea nevazuta).
Oamenii le vestesc acestora ca a venit Pastele prin intermediul apei, aruncand pe ea coji de oua rosii. In aceasta zi, in Botosani, batranii dadeau de-a dura oua rosii in amintirea Blajinilor, iar in Bucovina se mananca la iarba verde, unde multe firimituri erau lasate sa cada intentionat pe pamant, intru pomenirea celor morti. In cele mai multe locuri din tara noastra, oamenii merg in aceasta zi la cimitire, dand de pomana oua rosii, pasca si cozonac si punand flori pe morminte.
De Pastele Blajinilor nu se pomenesc doar mortii cunoscuti pe linia ascendenta a unei familii, ci intregul neam al stramosilor comuni: Uitatii, Nestiutii, Albii. Fiecare femeie aduce cu ea un stergar strans la un capat si legat cu o lumanare. Aceste stergare se daruiesc preotului care citeste pomelnicele.
Exista si credinta ca ei provin din copii nebotezati, morti imediat dupa nastere. Alteori sunt priviti ca fiind cei care sustin stalpii pamantului. Fara Blajini, lumea s-ar scufunda in haos. In Bucovina se spune ca "Blajinii sunt jumatatea de sus om, iar jumatatea de jos peste si traiesc intr-un parau; femeile si fetele lor canta foarte frumos, incat rasuna vaile de cantecele lor melodioase".
Biserica recomanda crestinilor sa nu tina Pastele Blajinilor ca zi de sarbatoare. In unele zone ale tarii, preotii sunt chemati sa savarseasca in lunea dupa Duminica Tomei o slujba pentru sufletele celor raposati. Exista credinta ca prin aceasta slujba sufletele celor trecuti in lumea vesniciei vor fi partase fericirii fara sfarsit. (realitatea.net)
