Pe primul loc intr-un top se situeaza Cluj-Napoca, cu un indice de vitalitate culturala de 1,09, urmat de Sibiu, cu 0,88, Sfantu Gheorghe - 0,86, Timisoara - 0,84, Alba Iulia - 0,57, Iasi - 0,56, Bistrita - 0,52, Targoviste - 0,47, Miercurea Ciuc - 0,44, Tg. Mures - 0,36, Constanta - 0,34, Oradea - 0,33, Craiova - 0,27, Piatra Neamt - 0,25, Brasov - 0,17. Studiul a luat in considerare infrastructura culturala, resursele umane specializate, cheltuielile bugetare pentru cultura, participarea la activitati culturale, economia creativa si sectorul nonprofit.
De asemenea, studiul evidentiaza relatia directa intre atentia pe care o acorda culturii autoritatile locale si performantele culturale ale orasului respectiv, exemple graitoare fiind Sfantu Gheorghe, care detine cea mai mare pondere a bugetului acordat culturii din bugetul local, si Targoviste, depasind cu mult indicele cheltuielilor locale pentru cultura din orase mari precum Cluj-Napoca, Iasi sau Constanta.
Potrivit studiului, foarte importante sunt nucleele culturale sau creative, Sfantu Gheorghe putandu-se lauda cu o casa de cultura ce seamana mai mult cu un Centru cultural, care gazduieste coruri si formatii de muzica populara, o echipa teatrala, un ansamblu de dans popular, Uniunea artistilor plastici amatori, cluburi culturale, si organizeaza festivaluri de dans, muzica si film.
Din pacate, nu acelasi lucru se poate spune si despre Casa de Cultura din Targoviste, care a fost comasata, in anul 2010, cu Teatrul Municipal, dupa 70 de ani de functionare, a spus Anda Becut, director de cercetare la CCCDC.
In opinia acesteia, potential exista insa, deoarece in fiecare oras mic exista un nucleu de oameni cu apetit cultural dezvoltat si spirit civic, care asteapta doar oportunitatea de a se implica in organizarea evenimentelor culturale.
Studiul CCCDC evidentiaza care este potentialul de dezvoltare a activitatilor culturale in orasele din Romania, care sunt orasele care intrunesc cele mai favorabile conditii pentru succesul firmelor din economia creativa (bazata predominant pe produse culturale), unde sunt localizate institutiile culturale cele mai frecventate de public, care sunt principalele concentrari de resurse umane capabile sa asigure succesul antreprenorial si o cerere consistenta pentru produse culturale, unde sunt cele mai dinamice organizatii neguvernamentale care activeaza in sectorul cultural. Municipiul Bucuresti nu a fost inclus in aceasta analiza. Dezvoltarea economica generala si mai ales dezvoltarea economiei creative sunt extrem de profitabile pentru dezvoltarea sectorului cultural, cu o sincronizare aproape perfecta, orasele mari cu o dinamica economica intensa (Cluj Napoca, Timisoara, Oradea, Constanta, Sibiu) fiind si principalii poli de crestere ai economiei creative, bazata preponderent pe aparitia si difuzia produselor culturale.
Potrivit studiului, aceasta dezvoltare, implicit aceea a sectorului cultural (prin componentele resurse, infrastructura, consum), este favorizata de un profil functional urban variat, cu un numar mare de activitati.
In cateva orase mari (Cluj Napoca, Brasov, Targu Mures) fondurile alocate sunt mult mai mici decat in alte orase, iar tandemul public/privat apare astfel dezechilibrat in promovarea sectorului cultural.
Studiul "Vitalitatea Culturala a Oraselor" reprezinta cea de-a treia editie a cercetarii privind vitalitatea culturala a oraselor din Romania.
Pornind de la modelul metodologic stabilit de Institutul Urban din Washington (The Urban Institute Washington), studiul CCCDC a urmarit aprecierea gradului de vitalitate culturala a oraselor din Romania si diferentierea acestora pe baza unei serii de indicatori.
Studiul preliminar al vitalitatii culturale a oraselor din Romania, realizat in 2006, s-a bazat pe doua categorii de indicatori "Sustinerea culturii de catre autoritatile locale prin cheltuielile bugetare destinate acestui domeniu" si "Performantele economiei creative (bazata pe producere, vehicularea si valorificarea produselor cu caracter cultural").
Pentru studiului din 2007 numarul indicatorilor a fost extins, gratie sprijinului oferit de Institutul National de Statistica, prin adaugarea unor date relevante la nivel de localitate. Celor doua categorii de indicatori utilizate in studiul preliminar li s-au alaturat alte trei: "Infrastructura culturala", "Resursele umane specializate" si "Activitatile culturale - spectatori".
Desi in editiile anterioare analiza si prelucrarile statistice au fost facute pe un esantion de 310 orase, in acest an CCCDC a decis realizarea unei analize aprofundate pe capitalele de judet si pe orasele cu peste 50.000 de locuitori (mai putin Bucuresti), realizand un zoom pe 46 de orase, considerandu-le "principalii poli de dezvoltare umana, unde oportunitatile pentru activitatile culturale si economia creativa sunt cel mai bine reprezentate".
Agerpres
