Oricare dintre variante este buna atata vreme cat nu conduce la anumite atitudini parentale care sunt foarte daunatoare pentru evolutia copiilor. Raportul copilului cu lumea exterioara cat si personalitatea pot fi influentate nefast de catre respingere, superprotectie, adoratie sau autoritarism din partea parintilor.
Parintii care resping copilul il protejeaza insuficient. In astfel de cazuri copilul este perceput ca ceva ce le limiteaza libertatea sau ca o sursa de frustrare care nu prea le aduce vreo bucurie. Copilul ajunge sa fie neglijat si lasat in voia unui mediu pe care nu stie sa-l gestioneze. Copilul se simte abandonat, nesigur si fara incredere in sine. Simte lumea exterioara lui ca fiind periculoasa iar el neputincios. Va ajunge sa fie dependent de altii si incapabil sa se descurce singur.
Parintii superprotectivi vad copilul ca fiind o fiinta foarte pretioasa ce nu trebuie deranjata cu nimic. De asemenea il vad incapabil sa se descurce fara ajutorul lor. Copilul ajunge sa fie vesnic cocolosit si ferit de toate dificultatile. Astfel, parintii ii prezinta copilului o realitate eronata. Nu este lasat singur, nu este lasat sa incerce nimic, facand parintii totul in locul lui. Acestui copil ii lipseste vointa si initiativa si traieste cu sentimentul ca parintii vor fi mereu langa el sa il ajute. Daca intreprinde ceva, de obicei esueaza pentru ca nu stie cum sa rezolve o situatie. Va fi mereu dependent si va astepta ca altii sa decida in locul lui.
Parintii care isi adora copilul ii satisfac acestuia toate dorintele. De asemenea sunt excesivi de toleranti si isi organizeaza viata in jurul copilului. Copilul este foarte rasfatat si are intotdeauna dreptate. Copilul ajunge sa creada ca este perfect, ca merita totul si ca este un suveran absolut. Este egocentrist, are dificultati de adaptare. Datorita faptului ca cel mic nu-si cunoaste adevarata valoare nu se poate raporta la lume si la ceilalti. Iar cand va creste si se va lovi de realitate va fi pierdut.
Parintii autoritari sunt de parere ca, copilul trebuie sa fie educat strict si sa asculte de ordinele parintilor altfel va fi pedepsit. Parintii snt la curent cu toate activitatile, distractiile si prietenii copilului. In caz ca nu sunt de acord cu ceva, parintii ii interzic contactul copilului fara argumente sau explicatii. Copilului i se pretinde foarte mult si se interzice aproape tot. Din cauza asteptarilor uriase, copilul nu se simte in siguranta. El va trai toata viata cu un sentiment de frustrare si sub tutela parintilor. Va trai permanent cu teama ca nu este suficient de bun
Sursa: Psiholife.ro
