Deşi continuă să facă agricultură cu pantalonii rupţi în fund, România nu e tocmai de lepădat în peisajul agroindustrial global. Un studiu al englezilor de la Savills indică o creştere a preţului pe hectarul autohton cu peste 1.800%, până la 5.030 de dolari în prezent, adică aproape 3.900 de euro. Cam mult faţă de cei 2.000-2.500 de euro, despre care se vorbeşte în piaţă.  

Ce să se fi întâmplat? S-ar putea foarte bine ca preţul să nu fie cel real sau, mai degrabă, avalanşa de investiţii în producţia de energie regenerabilă – parcuri eoliene şi solare – a determinat o cerere în creştere pentru terenuri. Asta fără să ignorăm şi cererea provenită din rândul companiilor sau asocierilor de agricultori din alte ţări ale UE, interesaţi să acumuleze portofolii de terenuri pentru a-şi creşte producţia şi profitabilitatea.  

Şi aşa, spun cei de la Savills, preţul mediu pe hectar din România e comparabil cu un producător puternic precum Brazilia – care a ajuns în ultimele decenii la idioţenia de a-şi tăia pădurile pentru a crea teren agricol. Cam tot la fel costă terenul şi în Suedia, dar scandinavii nu au suprfeţele noastre, iar vremea nu-i ajută, poţi rezolva prin investiţii lipsa de apă, dar frigul e o problemă pe care doar o seră o poate atenua, numai că nu poţi acoperi o ţară întreagă cu sere.  

Chiar și cu această creştere România rămâne ieftină, doar Bulgaria, Cehia şi Ungaria fiind sub noi la preţ, în vreme ce într-o ţără precum Olanda (cu mii de hectare aflate sub nivelul mării) un hectar de teren costă în medie 65.000 de dolari. Preţuri ridicate au şi terenurile din Irlanda, Danemarca şi Marea Britanie, în jur de 30.000 de dolari pe hectar.

Marele avantaj  

Nu e neapărat preţul mai mic. Până la urmă nici în SUA (7.500 de dolari) sau Canada (3.661) nu e scump, ba din contră. Raportul risc/beneficii al agriculturii României, cu toată lipsa de irigaţii, de finanţare, de infrastructură şi dotare materiale e unul dintre cele mai bune din lume, pe calculele celor de la Savills.

  Astfel, scorul de risc al României e patru, iar cel de câştiguri şase, astfel că ajungem la al patrulea cel mai bun raport risc/beneficiu dintre ţările analizate de compania britanică.  

Astfel că interesul investitorilor străini pentru terenurile agricole româneşti nu e deloc greu de înţeles, ba din contră. Aceştia deţin prin diverse firme circa un milion dintre cele aproximativ zece milioane de hectare de teren arabil din România, iar din 2014 legea va permite străinilor şi cumpărarea de terenuri agricole pe persoană fizică. Este de aceea, de aşteptat, ca cererea pentru terenuri să crească şi, ca efect, şi preţurile acestora.  

businesscover.ro