Colegiul Național al Asistenților Sociali din România (CNASR), cu sprijinul Institutului pentru Politici Sociale și Administrative (IPSA), în parteneriat cu Asociația Școlilor de Asistență Socială din România și The Institute a organizat a treia dezbatere publică pe tema' Asistența socială în România: probleme și oportunități'.
Dezbaterea face parte din campania de valorizare și promovare a profesiei de asistent social începută pe 1 iulie la Institutul Cultural Român, ocazie cu care au participat la acea dată reprezentanții executivului, legislativului, ai societății civile, sindicate din domeniu, mass-media și instituțiile care asigură siguranța statului. Cu acea ocazie a fost lansat' Manifestul asistentului social'.
Așa cum a doua masă rotundă a fost dedicată sindicatelor și soluțiilor legislative pentru salarizarea din domeniu, întâlnirea din 16 octombrie găzduită de 'Institute. The Cafe' a reunit reprezentanții societății civile și ai principalelor organizații neguvernamentale active în domeniul protecției sociale.
Reprezentanții CNASR au prezentat situația sistemului de asistență socială din România, precum și o analiză asupra situației celor 35.000 de absolvenți din domeniu după 20 de ani de reforme și restructurări, totul având ca scop identificarea unor pași concreți pentru îmbunătățirea actualei stări de fapt.
"Dacă în perioada interbelică România reprezenta un model pentru alte țări în ceea ce privește asistența socială, astăzi, din 35.000 de absolvenți în 25 de ani în care statul a învestit, doar 5.000 profesează. Și au o deja o medie de vârstă de 36 de ani", a arătat Doru Buzducea, președinte CNASR.
"Asistentul social este profesionistul care înfruntă zilnic realitățile cele mai crude ale societății în care trăim, realități care pe cei mai mulți oameni îi fac să privească în altă parte. Este profesionistul cu studii de specialitate care muncește pe un salariu de 1.000 de RON, în condițiile în care de multe ori beneficiarii asistenței sociale nu țin cont de faptul că este week-end sau perioadă de concedii. Noi trebuie să fim mereu la datorie pentru că de multe ori viața lui depinde de munca noastră".
Reprezentanții Colegiului Național al Asistenților Sociali din România au arătat că în mediul rural este nevoie de cel puțin 11.000 de persoane care să asigure asistență persoanelor cu dizabilități, femeilor abuzate, copiilor sau minorităților etnice.
"Din păcate, pe lângă salariile mici, cadrul legislativ actual nu protejează practicienii din domeniu. De aceea se ajunge în numeroase situații că posturile vacante din mediul rural să fie ocupate de persoane apropiate celor din primării. Pentru a schimba această stare fapt, seria de evenimente pe care le organizăm este dublată de un dialog constant cu membrii înscriși în Colegiu pe de o parte, și cu factorii decidenți din mediul politic pe alta. Ne-am propus să obținem clarificarea și îmbunătățirea cadrului legal atât în folosul beneficiarilor, cât și al asistenților sociali'", a explicat Cristian Roșu, secretarul executiv al CNASR.
Resursele financiare necesare există deja în bugetul autorităților centrale și locale, precum și cadrul legislativ general, au arătat participanții la masa rotundă. Toate studiile și rapoartele internaționale arată clar că s-a ajuns într-un punct mai critic decât oricând, atât din punctul de vedere al numărului celor care au nevoie de asistență socială în România, cât și din al celor care fac o meserie din a-i ajuta pe cei în nevoie!
"Tot ce trebuie să facem este să conștientizăm că lucrurile se pot schimba în bine dacă se vrea acest lucru la nivelul decidenților", a spus Doru Buzducea în încheierea întâlnirii cu reprezentanții societății civile.
Manifestul asistentului social' lansat la prima dezbatere publică din luna iulie cuprinde în 7 puncte cele mai importante modificări ce pot fi aduse statutului practicianului din domeniu:
1. Garantarea accesului la servicii de calitate pentru toți cetățenii României
2. Stabilirea standardelor de calitate și de cost pentru serviciile sociale pornind de la nevoile beneficiarilor
3. Acordarea beneficiilor de asistență socială (prestații) numai în completarea pachetului de servicii sociale
4. Definirea rolului central al asistentului social ca profesionist în cadrul sistemului de asistență socială
5. Asigurarea și respectarea condițiilor necesare exercitării profesiei de asistent social conform deontologiei profesionale
6. Asigurarea unui cadru legal stabil și coerent pentru întreg sistemul de asistență socială
7. Implicarea și consultarea asistenților sociali în procesul de luare a deciziilor, atât la nivel central cât și local
