Banii nu sunt folosiţi numai pentru plata salariilor angajaţilor din conducerea sindicatelor, ci şi pentru plata cheltuielilor cu grevele organizate de aceştia. Investigaţia demarată de Agenţia Naţională de Integritate (ANI) privind averile liderilor sindicali a declanşat o serie de controverse legate de banii rulaţi anual de sindi-calişti şi ceea ce se regăseşte în declaraţiile lor de avere, scrie zf.ro.
"Gradul de sindicalizare în România este undeva între 45 şi 50% (adică 2,3 - 2,5 milioane de salariaţi - n.red.), iar din aceştia circa 40% provin din sectorul bugetar", a spus Bogdan Hossu, liderul Confederaţiei Sindicale "Cartel Alfa", care are aproximativ un milion de membri de sindicat, dintre care 400.000 provin din sectorul public.
De profesie inginer electronist, Hossu este unul dintre cei mai vechi şi activi lideri de sindicat din România, care şi-a început activitatea sindicală în urmă cu 21 de ani, în calitate de preşedinte al Federaţiei Naţionale a Sindicatelor "Solidaritatea `90". Declaraţia sa de avere publicată pe site-ul ANI arată că anul trecut a avut un venit lunar mediu de 1.650 de lei pe lună, din salariul de preşedinte al "Cartel Alfa" şi alte surse, fiind de peste trei ori mai mare decât salariul mediu brut la nivel naţional în luna decembrie (de 490 de euro, potrivit datelor publicate la Institutul Naţional de Statistică).
Hossu a spus că venitul din declaraţia sa de avere este brut şi că tot ceea ce încasează pe lângă salariu este donat Confederaţiei Cartel Alfa. Cu toate acestea, venitul lui Hossu este de peste patru ori mai mic decât cel unui alt lider dintr-un sindicat membru în Consiliul Economic şi Social, instituţia cu rol consultativ care îi reuneşte pe reprezentanţii sindicatelor, ai patronatelor şi ai Guvernului pentru avizul unor proiecte de acte normative.
Marius Petcu, preşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor Libere din România - Frăţia şi al Federaţiei Sanitas, a încasat anul trecut un venit de peste 7.000 de euro pe lună, fiind unul dintre cei mai bine plătiţi salariaţi din economie, având în vedere că veniturile sale sunt comparabile cu cele ale şefilor de multinaţionale şi cu cele ale unui manager din middle mana-gement dintr-o bancă din top 10. De altfel, salariul său este de peste cinci ori mai mare decât cel al unui angajat din bănci, întrucât salariul mediu în sectorul financiar este de 1.200 de euro brut/lună, bancherii fiind printre cel mai bine plătiţi salariaţi din economie.
"E uşor sfidător să ai salarii foarte mari ca lider de sindicat, de aceea eu nu am un salariu atât de mare precum cel al altor lideri de sindicat, deşi încasăm mai mult decât alte confederaţii din cotizaţii. Banii proveniţi din cotizaţii sunt folosiţi şi pentru fondul pentru greve, a cărui valoare ar vrea şi Guvernul să o ştie", a mai spus Hossu, în ale cărui confederaţii sindicale sunt membri şi angajaţi ai combinatului siderurgic ArcelorMittal Galaţi, care are unul din cele mai puternice sindicate private din România.
Hossu nu a dorit să precizeze care e valoarea încasată anual din cotizaţii de către Cartel Alfa şi nici care ar fi valoarea fondului de grevă sau a cotizaţiilor pe care le plătesc românii anual pentru a fi membri de sindicat.
"În ultimii ani, în zona privată gradul de sindicalizare a scăzut foarte mult, pentru că în economie există foarte multe IMM-uri unde de multe ori nici nu sunt 15 angajaţi, ca să se poată constitui un sindicat. În general, în Europa, gradul de sindicalizare este de cam 30%, cu excepţia ţărilor nordice, unde este mai mare şi unde din cotizaţii se plăteşte fondul de şomaj. Din cotizaţiile plătite anual de salariaţii români o mare parte din bani se întorc înapoi la aceştia, sub forma unor cadouri de Crăciun, ajutoare pentru înmormântare sau ajutoare sociale", a spus Valentin Mocanu, secretar de stat în Ministerul Muncii şi fost sindicalist, membru în CNSLR Frăţia, care este o organizaţie apropiată de PSD, care are în atribuţii coordonarea dialogului social.
Liderii celor cinci sindicate membre CES par a fi eterni la conducerea confederaţiilor, având în vedere că majoritatea au ocupat această funcţie de 10-20 de ani. De altfel, Dumitru Costin, unul din cei mai activi lideri sindicali din ultimii 20 de ani, a renunţat anul trecut la funcţia de preşedinte al Blocului Naţional Sindical, pentru că unele proteste ale sindicaliştilor membri au eşuat, însă a revenit în scurt timp la conducerea organizaţiei, nefiindu-i găsit un înlocuitor pe măsură. De altfel, după Revoluţie, cele mai mari sindicate şi-au împărţit un patrimoniu de 2,3 mld. dolari şi cel puţin 21.000 de imobile provenite din destrămarea sindicatului-mamut UGSR, care avea peste 8 milioane de membri.
Sursa: zf.ro
