Nascut in Cotusca Botosanilor, fost profesor de matematica, o perioada scurta, la un liceu din Dorohoi, Constantin Simirad, in prezent presedintele Consiliului Judetean Iasi, raspunde provocarilor jurnalistilor si scoate la iveala… amintiri din copilarie!

Rep.: Ce amintiri aveti din copilarie?

Constantin Simirad: Am suferit de un fel de nedreptate. Eu am avut 3 frati mai mari. Fiind copil mai mic, mi se parea ca sunt nedreptatit si, intr-un fel, chiar eram. Cand aveam 5-6 ani, mama ma scula dimineata sa duc vaca. Imi spunea: "Costicuta, trezeste-te". Uneori ma mai pacalea, dar eu de atunci eram format: daca e o conventie, tine-te de ea. Sora mea era de multe ori vinovata, dar ea incepea sa planga si mama tot pe mine, cel capacit, ma batea. Nu mi-a placut nedreptatea. Am avut noroc, fratii mei m-au tratat ca pe un egal, desi erau cu 5 si 7 ani mai mari. Asta a fost cheia succesului meu ulterior.

Rep.: Ce persoane v-au marcat acea perioada a vietii?

Constantin Simirad: Fratele meu Mihai. Era cu 7 ani mai mare decat mine. A fost primul student din sat. Toata lumea il respecta. Imi placea enorm acest cuvant (student - n.r.). Mi se parea ca daca ajung student, pot sa mor linistit. In clasa a VI-a, profesoara mi-a dat sa scriu o compunere despre ce vreau sa fiu cand voi fi mare. Eu am scris ca vreau sa ajung student, apoi profesor. Am incheiat cu: "Si iata-ma-s rectorul Universitatii Al.I. Cuza". Aspiratiile erau mari. Poate si din cauza asta am muncit tot timpul.

Rep.: Cand v-ati indragostit prima data?

Constantin Simirad: In clasa a VI-a, de o fata de clasa a V-a. Ea nu a stiut. I-am spus-o mai tarziu. Cu fetele m-am imprietenit mai mult la initiativa lor decat la a mea. Singurul curaj l-am avut cand m-am imprietenit cu sotia mea. Aici ne-am oprit. Am 46 de ani de casatorie. Sotia a fost foarte desteapta. Am gasit subiecte de discutie interminabile. Nu ne mai saturam sa stam de vorba. Asta a continuat toata viata. Dupa-masa o petrec tot timpul cu sotia.

Rep.: Credeti in Dumnezeu?

Constantin Simirad: Cred in Dumnezeu. Sunt un om religios. Ma impartasesc in fiecare an. Un om care nu crede in Dumnezeu este tare nefericit. Sunt ortodox, e religia parintilor mei. Credinta in Dumnezeu iti da posibilitatea sa te judeci pe tine insuti, sa fii judecatorul pacatosului care esti. Cand ma duc la o manastire, traiesc un sentiment ciudat de dedublare. Devin judecator si inculpat. Incepi sa-ti judeci faptele fara nicio partinire si dai, poate, toate verdictele cu cea mai dreapta masura. Aduc de fiecare data multumire lui Dumnezeu pentru ca, daca fizic nu mai sunt o masinarie perfecta, din punct de vedere intelectual mi se pare ca acum ajung la profunzimi pe care nu le-am avut niciodata si nici nu credeam ca le pot atinge.

Sursa: Flacara Iasului


Constantin Simirad s-a nascut la data de 13 mai 1941 in satul Cotusca (judetul Botosani). A absolvit cursurile Liceului "Mihail Sadoveanu" (actualul Colegiu National) din Iasi si apoi Facultatea de Matematica din cadrul Universitatii Al.I. Cuza din Iasi (1965).
Dupa absolvirea facultatii, a lucrat ca profesor de matematica la un liceu din Dorohoi, jud. Botosani, (1965-1968). In anul 1968, a fost angajat ca asistent universitar de matematica la Universitatea Tehnica Gh. Asachi din Iasi, ajungand pana la gradul didactic de conferentiar doctor.
Intre anii 1973-1975, a fost detasat ca profesor la Facultatea de Matematica din Oran (Algeria). In anul 1979 a obtinut titlul stiintific de doctor in matematica.

 

 

CITEȘTE ȘI: "”Trei kilometri până la capătul lumii” sau despre viața care se (răs)tălmă..."