Povestea începe în anii ‘80 când la cererea Comitetului Central s-au format echipe de geologi ÅŸi cercetători care au efectuat sondaje pe teritoriul judeÅ£ului nostru. O parte din rezultatele cercetărilor arheologice au fost publicate de jurnaliÅŸtii de la Ziarul de IaÅŸi în 1997, acestea fiind considerate mai mulÅ£i ani secret de stat. În 2009 prefectul de atunci al judeÅ£ului a trimis un raport preÅŸedintelui Traian Băsescu, în care prezenta resursele naturale descoperite în nordul judeÅ£ului ÅŸi cerea sprijin pentru a crea condiÅ£iile începerii exploatării acestora.
În urma celor prezentate în raportul geologic, satul IvancăuÅ£i din comuna PăltiniÅŸ stă pe al patrulea zăcământ de gips din Europa, un gips neradioactiv, calitate foarte rar întâlnită, fapt ce ar permite utilizarea sa în ortopedia medicală. Potrivit celor de la Adevărul, proiectul regimului comunist prevedea construirea căii ferate Dîngeni-Săveni-Darabani, iar la PăltiniÅŸ ar fi urmat să se construiască pe lângă exploatarea de gips o fabrică de ardere a minereului ÅŸi una de prefabricate din gips, grinzi elastice rezistente la cutremure ÅŸi panouri de răcire a reactoarelor nucleare. Nicolae CeauÅŸescu a intenÅ£ionat să investească 80 de milioane de dolari în industria de exploatare ÅŸi prelucrare a zăcământului de gips de la IvancăuÅ£i ÅŸi chiar a semnat în 1 decembrie 1989 un decret prezidenÅ£ial în acest sens, dar proiectul a murit odată cu dictatorul comunist.
"Eu mă zbat de ani de zile să găsesc investitori pentru exploatarea acestui gips, dar nimeni nu a fost interesat până acum. Nu ar necesita costuri foarte mari, pentru că zăcământul este aproape de suprafaţă ÅŸi are o puritate de 98,92 %. Acesta ajunge până în centrul comunei. Ucrainienii ÅŸi moldovenii îl exploatează de ani de zile. Åži mâine îi dau cheile unui investitor, dar fabrica trebuie să rămână în comună, pentru că nu dorim să ne alegem doar cu praful exploatării, iar alÅ£ii cu locurile de muncă", a declarat pentru Darabaneni.ro Costel Romanescu, primarul comunei PăltiniÅŸ.
În subsolul comunei ViiÅŸoara există un important zăcământ de betonită, minereu ce se foloseÅŸte în industria metalurgică ÅŸi petrochimică. Conform estimărilor făcute de geologi, zăcământul ar ajunge pentru câteva sute de ani în condiÅ£iile în care s-ar extrage anual peste 1000 de tone. De asemenea, pe raza comunei RădăuÅ£i Prut s-au descoperit la o adâncime de 140 metri izvoare de ape minerale bogate în sulf ÅŸi magneziu, ce ar putea fi folosite în sănătate. După unele informaÅ£ii, în acest caz, o investiÅ£ie de 1 milion de euro ar putea valorifica aceste ape minerale.
O importanţă deosebită o prezintă ÅŸi nisipul cuarÅ£os de la HudeÅŸti ÅŸi Miorcani. Cu toate că nisipul prezintă o concentraÅ£ie de cuarÅ£ de 99,8%, ÅŸi deÅŸi sunt singurele rezerve de acest fel din Å£ară acest zăcământ est exploatat doar la HudeÅŸti ÅŸi doar la 10% din capacitate.
"In prezent la exploatarea minieră de la HudeÅŸti lucrează aproximativ 30 de localnici, angajaÅ£i ai societăţii Mindo S.A. Dorohoi, faţă de 270-300 de muncitori care lucrau aici înainte de RevoluÅ£ie. Cantitatea de nisip cuarÅ£os obÅ£inută este de 8000-10000 tone/an. Din păcate a scăzut foarte mult desfacerea, deoarece 80% din producÅ£ie era virată în trecut către Stirom", a declarat pentru Darabaneni.ro Viorel Atomei, primarul comunei HudeÅŸti.
În prezent, utilajele miniere par îngheÅ£ate în comuna din aropierea oraÅŸului Darabani.
(Citeste materialul complet pe darabaneni.ro)
