Povestea începe în anii ‘80 când la cererea Comitetului Central s-au format echipe de geologi şi cercetători care au efectuat sondaje pe teritoriul judeţului nostru. O parte din rezultatele cercetărilor arheologice au fost publicate de jurnaliştii de la Ziarul de Iaşi în 1997, acestea fiind considerate mai mulţi ani secret de stat. În 2009 prefectul de atunci al judeţului a trimis un raport preşedintelui Traian Băsescu, în care prezenta resursele naturale descoperite în nordul judeţului şi cerea sprijin pentru a crea condiţiile începerii exploatării acestora.
În urma celor prezentate în raportul geologic, satul Ivancăuţi din comuna Păltiniş stă pe al patrulea zăcământ de gips din Europa, un gips neradioactiv, calitate foarte rar întâlnită, fapt ce ar permite utilizarea sa în ortopedia medicală. Potrivit celor de la Adevărul, proiectul regimului comunist prevedea construirea căii ferate Dîngeni-Săveni-Darabani, iar la Păltiniş ar fi urmat să se construiască pe lângă exploatarea de gips o fabrică de ardere a minereului şi una de prefabricate din gips, grinzi elastice rezistente la cutremure şi panouri de răcire a reactoarelor nucleare. Nicolae Ceauşescu a intenţionat să investească 80 de milioane de dolari în industria de exploatare şi prelucrare a zăcământului de gips de la Ivancăuţi şi chiar a semnat în 1 decembrie 1989 un decret prezidenţial în acest sens, dar proiectul a murit odată cu dictatorul comunist.
"Eu mă zbat de ani de zile să găsesc investitori pentru exploatarea acestui gips, dar nimeni nu a fost interesat până acum. Nu ar necesita costuri foarte mari, pentru că zăcământul este aproape de suprafaţă şi are o puritate de 98,92 %. Acesta ajunge până în centrul comunei. Ucrainienii şi moldovenii îl exploatează de ani de zile. Şi mâine îi dau cheile unui investitor, dar fabrica trebuie să rămână în comună, pentru că nu dorim să ne alegem doar cu praful exploatării, iar alţii cu locurile de muncă", a declarat pentru Darabaneni.ro Costel Romanescu, primarul comunei Păltiniş.
În subsolul comunei Viişoara există un important zăcământ de betonită, minereu ce se foloseşte în industria metalurgică şi petrochimică. Conform estimărilor făcute de geologi, zăcământul ar ajunge pentru câteva sute de ani în condiţiile în care s-ar extrage anual peste 1000 de tone. De asemenea, pe raza comunei Rădăuţi Prut s-au descoperit la o adâncime de 140 metri izvoare de ape minerale bogate în sulf şi magneziu, ce ar putea fi folosite în sănătate. După unele informaţii, în acest caz, o investiţie de 1 milion de euro ar putea valorifica aceste ape minerale.
O importanţă deosebită o prezintă şi nisipul cuarţos de la Hudeşti şi Miorcani. Cu toate că nisipul prezintă o concentraţie de cuarţ de 99,8%, şi deşi sunt singurele rezerve de acest fel din ţară acest zăcământ est exploatat doar la Hudeşti şi doar la 10% din capacitate.
"In prezent la exploatarea minieră de la Hudeşti lucrează aproximativ 30 de localnici, angajaţi ai societăţii Mindo S.A. Dorohoi, faţă de 270-300 de muncitori care lucrau aici înainte de Revoluţie. Cantitatea de nisip cuarţos obţinută este de 8000-10000 tone/an. Din păcate a scăzut foarte mult desfacerea, deoarece 80% din producţie era virată în trecut către Stirom", a declarat pentru Darabaneni.ro Viorel Atomei, primarul comunei Hudeşti.
În prezent, utilajele miniere par îngheţate în comuna din aropierea oraşului Darabani.
(Citeste materialul complet pe darabaneni.ro)
