De obicei durerile de cap se amelioreaza odata cu cresterea in varsta. Uneori ele pot reaparea de-a lungul vietii. Pana la inceputul liceului, majoritatea baietilor care au avut migrene le depasesc, dar in cazul fetelor aceste migrene pot persista ca urmare a modificarilor hormonale. In timpul adolescentei, migrenele apar cu o frecventa de trei ori mai mare in cazul fetelor decat in cazul baietilor.
Exista mai multe tipuri de durere de cap, pana acum au fost descoperite aproximativ 150 de tipuri diferite de durere de cap!
Iata o lista a celor mai frecvent intalnite dureri de cap:
1. Durerile de cap date de starile de tensiune
Numite si dureri de cap cronice sau non-progresive, durerile de cap cauzate de incordarea nervoasa sunt cele mai frecvente in randul adultilor si adolescentilor. Contractia muschilor capului cauzeaza dureri usoare pana la moderate si apar si dispar de-a lungul unor perioade de timp mai mari.
2. Migrenele
Cauzele exacte ale migrenelor nu sunt pe deplin elucidate, desi ele sunt legate de contractia vaselor de sange si alte modificari ale creierului precum si de diverse anomalii ale unor arii corticale. Durerea migrenoasa este moderata pana la severa, deseori descrisa ca avand caracter pulsatil. Poate dura de la 4 ore la 3 zile consecutive, si de obicei apare de pana la 4 ori in fiecare luna. Migrenele sunt asociate cu simptome precum fotofobia sau sensibilitatea exagerata la mirosuri sau zgomote, vertij sau voma, scaderea apetitului si dureri de burta. Cand un copil are migrena el are un aspect palid, este ametit, vede incetosat, poate avea febra, dureri abdominale si oricare dintre simptomele de mai sus. Un mic procent dintre migrenele copiilor includ simptome digestive recurente, ciclice, printre care voma este cea mai comuna. Voma care apare ciclic se refera la situatiile in care simptomele de repeta in mod regulat – cam o data pe luna. Acest tip de migrena este numit deseori
migrena abdominala.
3. Sindromul cefaleii mixte
Numit si migrena transformata, acesta reprezinta o combinatie de migrena si durere de cap data de incordare. Atat adultii cat si copiii pot suferi de acest tip de durere de cap.
4. Cefaleea de tip cluster
Rar intalnita si de departe cea mai frecventa, durerea de cap de tip cluster este intensa si poate fi descrisa ca si pulsatie sau arsura constanta. Durerea este atat de severa inca majoritatea celor care sufera de sindromul cluster lesina in timpul atacului dureros. Durerea se localizeaza la nivelul orbitei sau in spatele ochiului, de o singura partea, aceeasi intotdeauna. Termenul de
cluster(incetatenit in limbajul medical romanesc ca atare) se refera la dureri de cap ce survin grupate sub forma de atacuri. Durerile de tip cluster pot aparea de pana la 3 ori pe zi intr-o anumita perioada, care poate dura intre 2 saptamani si 3 luni. Durerile de cap pot disparea total, intrand in remisiune pentru luni sau ani de zile, dupa care pot reaparea.
5. Durerile de sinusuri
Durerile de cap cauzate de inflamatia sau infectia sinusurilor se asociaza cu dureri constante profunde la nivelul oaselor obrajilor, fruntii sau nasului. Miscarile se accentueaza la miscari bruste ale capului si de obicei apar impreuna cu alte manifestari ale afectarii sinusurilor precum rinoreea, senzatia de urechi infundate, febra sau umflarea fetei.
6. Durerea de cap acuta
Observata la copii, acest tip de durere cu debut brusc are simptome care dispar dupa foarte scurt timp. Daca nu exista semne neurologice asociate, cea mai frecventa cauza a durerilor acute de cap la copii sunt infectiile sinusurilor sau infectiile respiratorii.
7. Cefaleea hormonala
Durerile de cap la femei sunt deseori asociate cu modificari hormonale precum cele din timpul ciclului menstrual, sarcinii sau menopauzei. Uneori aceste dureri de cap pot fi declansate si de substante medicamentoase care produc modificari hormonale, cum ar fi pilulele contraceptive.
8. Cefaleea cronica progresiva
Numita si cefalee inflamatorie, cefaleea cronica progresiva devine mai puternica si mai frecventa odata cu trecerea timpului. Este cea mai rar intalnita forma de cefalee, aparand in 5% din cazurile de cefalee la adult si sub 2% la copil. Cefaleea cronica progresiva poate fi rezultatul unei afectiuni a creierului sau a oaselor craniului.
CAUZE
Durerile de cap apar din interactiunea creierului cu vasele de sange si nervii cranieni. In timpul unei dureri de cap, terminatiile nervoase de la nivelul vaselor de sange si al muschilor capului sunt activate si transmit semnale catre creier. Nu este insa clar modul in care aceste semnale sunt declansate. Exista un
centru al durerii migrenoasela nivelul creierului. O migrena incepe cand celulele nervoase hiperactive trimit impulsuri catre vasele de sange, cauzand vasoconstrictie, urmata de dilatatia vaselor si eliberarea de prostaglandine, serotonina si alte substante inflamatorii care cauzeaza pulsatii dureroase. Serotonina este un mediator natural util in diferite procese biologice din cadrul organismului.
Durerile de cap cu debut brusc sunt de obicei datorate unor boli precum infectiile, raceala sau febra. Alte afectiuni care pot cauza cefalee acuta sunt sinuzita (inflamatia sinusurilor), faringita (inflamatia sau infectia faringelui) si otita (infectia sau inflamatia urechii).
In unele cazuri, durerile de cap pot fi rezultatul unor lovituri primite la nivelul capului (traumatisme) sau, mai rar, semnele unor afectiuni medicale foarte grave.
Cauza comuna a durerii de cap declansata de tensiune este stresul emotional legat de familie, prieteni, munca sau scoala; se pot adauga: consumul de alcool, foametea, modificarile orarului somnului, consumul excesiv de medicamente, incordarea sau depresia.
Alte cauze de cefalee sunt contractiile musculaturii spatelui sau gatului legate de postura deficitara.
Cefaleea poate fi declansata de factori de mediu precum fumatul, expunerea la parfumuri sau substante chimice din gospodarie, alergeni diversi sau anumite mancaruri. Stresul, poluarea, zgomotul, fulgerul si schimbarile climatice pot sa declanseze dureri de cap la anumite persoane.
Activitatea fizica sustinuta poate de asemenea sa declanseze o migrena atat la adulti, cat si la copii.
Consultati un medic pentru a afla care sunt cauzele cefaleii in cazul dumneavoastra.
EVALUARE SI DIAGNOSTICARE
Partea buna este ca odata ce a fost stabilit un diagnostic corect se poate initia un plan terapeutic eficient.
Primul pas este sa adresati problema medicului de familie. Acesta va efectua un examen clinic amanuntit si o evaluare a suferintei cauzate de durerea de cap. Un rol important il au istoricul personal de durere de cap si descrierea cefaleii. Vi se poate cere sa descrieti cat mai amanuntit posibil durerea de cap de care suferiti.
Evaluarea durerii de cap include tomografia computerizata si rezonanta magnetica nucleara daca medicul suspicioneaza o anomalie structurala a sistemului nervos central. Aceste doua investigatii produc imagini de sectiune a creierului, care pot scoate la iveala eventualele modificari ale sistemului nervos.
Radiografiile craniene nu sunt utile. O electroencefalograma este de asemenea inutila, in afara situatiei in care pe parcursul durerii de cap a intervenit si pierderea cunostintei.
Daca simptomele se inrautatesc sau devin mai dese in ciuda tratamentului, cereti medicului o trimitere catre un specialist. Medicul de familie va poate indruma catre un specialist neurolog. Daca aveti nevoie de mai multe informatii, puteti contacta si grupurile de suport alcatuite de pacientii care sufera de cefalee.
TRATAMENT
Medicul poate recomanda diverse variante de tratament sau poate cere investigatii aprofundate sau o evaluare neurologica.
Tratamentul potrivit depinde de multi factori, printre care si frecventa durerilor de cap si cauza acestora. Nu toate durerile de cap necesita tratament medical. Tratamentul poate include consiliere psihologica, strategii de management al stresului sau medicamente. Tratamentul este individualizat pentru a intruni necesitatile fiecarei persoane.
Ce se intampla odata se incepe tratamentul?
Cand medicul initiaza un tratament impotriva durerilor de cap, tebuie sa fiti atent la rezultatele acestuia. Mergeti la control conform recomandarilor medicului astfel incat acesta sa poata monitoriza eventualele progrese si sa poata ajusta tratamentul in functie de necesitati.
sfatulmedicului.ro
