Modificarile dietei reduc simptomatologia; se recomanda reducerea consumului sau eliminarea din dieta a alimentelor care produc diareea, inclusiv cafeaua si alcoolul, a alimentelor bogate in grasimi, a alimentelor care produc gaze (fasolea, varza, broccoli) precum si a indulcitorilor artificiali pe baza de sorbitol (folositi in producerea bomboanelor si a gumei de mestecat fara zahar).
Pentru combaterea constipatiei se recomanda consumul crescut de fibre si de lichide, cat si program de exercitii fizice. Trebuie tinut un jurnal in care sa fie cuprinse meniurile zilnice si simptomele care apar dupa mese. Se recomanda ca mesele sa fie luate intr-un mediu linistit si relaxant.
Simptome
Sindromul de colon iritabil (SCI) este o afectiune intestinala functionala, caracterizata prin durere sau disconfort abdominal care apare izolat sau insotit de modificarea tranzitului intestinal (constipatie sau diaree). Alte simptome prezente sunt: balonarea, prezenta mucusului in scaun si senzatia de defecatie (evacuare) incompleta.
Cauze
Motilitatea (miscarile) intestinului este alterata, fara a fi determinata de modificari structurale si biochimice detectabile, ca inflamatia sau tumorile.
Studiile recente au aratat ca persoanele care sufera de sindromul de intestin iritabil raspund cu contractii puternice la stimuli de intensitate medie. Aceasta arata ca intestinul persoanelor respective este mai sensibil si mai predispus la contractii. Analiza factorilor care determina perturbari intestinale in sindromul de intestin iritabil a dus la concluzia ca una dintre cele mai frecvente cauze este stresul. Multi pacienti au indicat faptul ca simptomele din aceasta afectiune se inrautatesc in timpul stresului emotional sau dupa ce mananca anumite alimente.
Tratament
Principalele interventii terapeutice al SCI sunt tehnicile de management al stresului si dieta.
Tratamentul medicamentos este rezervat formelor severe de SCI pentru controlul simptomelor care provoaca deteriorarea severa a activitatii zilnice.
Dieta
Fiecare bolnav cu colon iritabil este unic in felul sau. Astfel ca, dieta corespunzatoare si benefica unui bolnav s-ar putea sa-i produca neplaceri altuia. De asemenea, consumarea aceluiasi aliment uneori poate determina probleme digestive iar alteori nu. Astfel, un regim alimentar foarte strict este inutil. Totusi, se recomanda identificarea de catre bolnav a alimentelor care ii provoaca neplaceri digestive si evitarea consumului acestora.
Regimul alimentar variaza si in functie de simptomatologia care predomina: diaree, constipatie sau alternanta diaree constipatie.
Pentru controlul constipatiei dieta trebuie sa contina:
- cantitati suficiente de fibre vegetale, prin consum crescut de fructe (pere, mere, zmeura), de legume (mazare, varza de Bruxelles), tarate de grau, cereale, paine integrala si graham
- consumul crescut de lichide: 6-8 pahare de apa pe zi, deoarece fibrele absorb apa (apa reduce consistenta materiilor fecale)
- program regulat de exercitii fizice: mersul pe jos, ciclismul sau inotul mentin tranzitul intestinal.
Totusi, nu este usor sa se asigure o cantitate suficienta de alimente bogate in fibre; se vor adauga laxative de volum ce contin metilceluloza sau psyllium (o fibra insolubila) de tipul Citrucel, FiberCon si Metamucil, laxative usoare care nu produc iritarea mucoasei intestinale, fiind sigure in administrarea pe termen lung. Pentru o eficienta crescuta suplimentele de fibre se administreaza inainte sau in timpul mesei. Desi multora li se poate parea neplacut gustul sau textura suplimentelor de fibre, acest inconvenient este anulat de eficienta si siguranta produsului.
Se vor administra laxative de tipul Dulcolax (Bisacodyl) numai la recomadarea medicului.
Nu toti specialistii recomanda administrarea de suplimente de fibre pentru a controla constipatia, deoarece la anumiti pacienti se pot accentua simptomele SCI (de ex: balonarea). Se recomanda ca suplimentele de fibre sa fie adaugate dupa sfatul medicului, progresiv, pentru a preveni aparitia balonarii.
In caz de diaree trebuie limitat consumul sau eliminate:
- alcoolul
- cafeina continuta in cafea, ceai negru, cola si ciocolata
- nicotina
- alimentele care baloneaza, producatoare de gaze precum: fasolea, broccoli, varza si merele
- alimentele bogate in lactoza: laptele, branza sau smantana
- alimentele condimentate ca salsa sau alte mancaruri traditonale cu boia iute
- citricele care au continut crescut de acid
- alimentele grase: sunca, unt, ulei
- bauturile carbogazoase, deoarece acestea baloneaza
- guma sau bomboanele fara zahar deoarece au continut crescut de indulcitori artificiali (sorbitol).
Se elimina din alimentatie cate un aliment sau o bautura pentru a observa daca se imbunatateste simptomatologia, in caz contrar nu are sens ca acest aliment sau bautura respectiva sa fie eliminat din dieta. Se poate cere sfatul unui dietician inaintea instituirii dietei.
Dupa consumul de alimente care contin lactoza pot apare simptomele sindromului de intoleranta la lactoza (gaze, dureri abdominale, balonare). Trebuie suplimentat aportul de calciu in cazul in care sunt excluse din alimentatie laptele si produsele lactate. Se accepta consumul de iaurt, deoarece lactoza este digerata de catre culturile bacteriene continute in iaurt.
Se recomanda ca mesele sa fie luate intr-un mediu placut, relaxant, nu pe fuga, fara sa se inghita aer (se accentueaza balonarea).
sfatulmedicului.ro
