Opoziţia unor state europene de a primi România în Schengen şi amânarea repetată a stabilirii unui termen clar de aderare a fost declanşată însă tocmai de Guvernul condus de Victor Ponta, anul trecut. Premierul Ponta nu este la prima ieşire publică în care minimizează importanţa aderării la spaţiul Schengen. În 2012, el declara că aderarea la Schengen este "o problemă psihologică a României şi anunţa nonşalant că “oricum nu ne primeau anul ăsta".
Vineri seară, şeful diplomaţiei româneşti, ministrul Titus Corlăţean, a făcut afirmaţii tranşante, spunând că o nouă amânare a termenului de aderare la Schengen pentru România înseamnă că procesul de aderare "nu mai este credibil" şi că statul român va aştepta o invitaţie din partea UE: "Cum am trăit fără Schengen, putem să trăim în continuare". Sâmbătă, premierul Victor Ponta a confirmat că ministrul Corlăţean nu a avut o izbucnire personală şi că aceasta este viziunea Guvernului: "Nu va mai fi pe agenda Guvernului României intrarea în Schengen ca o prioritate".
Premierul Victor Ponta a dat de înţeles, vineri, într-un interviu la televiziunea B1, că Olanda şi Germania se vor opune din nou stabilirii unui termen pentru aderarea României la Schengen, la Consiliul de Justiţei şi Afaceri Interne (JAI) care va avea loc săptămâna viitoare, în perioada 7-8 martie, la Bruxelles.
Consiliul de săptămâna viitoare era ultima speranţă pentru ca România să intre complet în spaţiul Schengen în 2013, după cum a explicat, în exclusivitate pentru gândul, Marian Tutilescu, şeful Departamentului Schengen din Ministerul Afacerilor Interne şi principalul negociator al acestui dosar în ultimii ani.
Aderarea României la Schengen urmează să se facă în două etape: mai întâi deschiderea frontierelor aeriene şi maritime, apoi cea a frontierelor terestre. Tehnic, dacă România ratează şi termenul de săptămâna viitoare, nu se va mai putea vorbi de încheierea primei etape de aderare decât în luna octombrie 2013, când terminalele aeriene europene revin la ora de iarnă. Astfel, intrarea completă a României în Schengen va fi împinsă în 2014.
Cum s-a ajuns la ratarea termenului Schengen 2013
România îndeplineşte toate condiţiile tehnice de aderare la spaţiul Schengen încă de la începutul anului 2011. Cu toate acestea, mai multe ţări europene s-au opus constant aderării, din considerente politice: Olanda, Franţa, Germania, Finlanda. Olanda a fost statul care s-a opus de la bun început intrării României în Schengen, în principal pentru că fosta guvernare olandeză din care făcea parte şi un partid de extremă dreapta se opunea migraţiei muncitorilor români şi bulgari. Olanda a fost de asemenea statul care a introdus condiţionalitatea unui raport MCV pe Justiţie pozitiv, pentru ca România să fie primită în Schengen, lucru care nu este prevăzut în procesul european de aderare şi în nicio reglementare a UE. Cum însă primirea unui stat în Schengen necesită unanimitate la vot din partea statelor membre, nimeni nu a putut împiedica Olanda să îşi exercite aceste drept de veto informal. La acest punct de vedere au aderat, în 2012, pe rând Finlanda şi Germania, însă aceste două state au renunţat la opoziţie în urma negocierilor cu diplomaţii români.
Până în vara lui 2012, Olanda rămăsese izolată în opoziţia faţă de România. Lucrurile s-au schimbat radical în luna iulie 2012 , când noua guvernare USL, condusă de premierul Victor Ponta, a decis să îl suspende pe preşedintele Traian Băsescu şi să promoveze modificări legislative majore, calificate de partenerii europeni drept încălcări ale principiilor statului de drept şi ale democraţiei. Imediat după acest moment, Germania, care devenise un aliat al României în Schengen, promovând împreună cu Franţa aderarea în două etape, a trecut de partea Olandei.
În vara anului 2012, premierul Victor Ponta şi preşedintele Senatului, pe atunci preşedinte interimar, Crin Antonescu, au adresat cancelarului german Angela Merkel cuvinte nemaiauzite din partea vreunui oficial european, drept răspuns la mesajul acesteia ca Guvernul de la Bucureşti să respecte democraţia, justiţia şi principiile statului de drept, mesaj care îi dădea dreptate preşedintelui suspendat Traian Băsescu.
Premierul Victor Ponta declara: "Nu Angela Merkel votează la referendumul de pe 29 iulie. Doamna Merkel şi creştin democraţii germani, (…) doar ei ţin partea domnului Băsescu. Angela Merkel a spus ce a vorbit cu Traian Băsescu. Cred că Merkel s-a informat doar de la Traian Băsescu. (...) Din cauza minciunilor lor cu lovituri de stat, lumea îşi închipuie că suntem prin Siria aici. Crin Antonescu, preşedintele interimar al României, declara: "Să îl ia în Germania doamna Merkel, Germania este o ţară mare, prosperă, să îi dea o bucăţică de pământ acolo lui Băsescu şi PDL-ului, să se joace acolo de-a Băsescu. În România, nu".
După acest moment, Germania s-a alăturat Olandei în ce priveşte această nouă condiţie: raportul suplimentar MCV pe justiţie, de la sfârşitul lunii ianuarie 2013, să fie pozitiv, abia apoi România va putea adera la Schengen.
Raportul pe Justiţie al Comisiei Europene a fost însă unul negativ, lucru imputabil tot guvernării USL şi a majorităţii sale parlamentare. Europenii nu au trecut cu vederea “superimunitatea parlamentară promovată de USL, prin care parlamentarii doreau să se protejeze de rapoartele de incompatibilitate sau de conflict de interese de la Agenţia Naţională de Integritate. Totodată au fost modificate procedurile de ridicare a imunităţii parlamentare, care îngreunau anchetele procurorilor. Europenii au mai criticat procesul de selecţie a procurorilor nominalizaţi de ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, pentru şefia DNA şi a Parchetului General, dar şi faptul că în Guvernul Ponta există miniştri cu dosare penale sau trimişi în judecată.
România a investit 1 miliard de euro în Schengen. De ce?
România a investit în jur de 1 miliard de euro, mare parte bani europeni, pentru a îndeplini condiţiile tehnice de aderare la Schengen. Bani au fost folosiţi pentru securizarea şi modernizarea frontierelor şi a echipamentelor folosite, pentru a preveni traficul de persoane, imigraţia ilegală şi infracţiunile transfrontaliere, precum şi pentru interconectarea sistemelor de date şi structurilor care ţin de Poliţie.
Importanţa aderării României la Schengen nu este insignifiantă, aşa cum lasă să se înţeleagă Victor Ponta şi Titus Corlăţean. Dacă România ar face parte din Schengen, ar însemna că cetăţenii români nu vor mai fi controlaţi şi opriţi la graniţele cu alte state Schengen, decât în situaţii speciale. Şi mai important, transporturile comerciale nu ar mai fi supuse controalelor la vămile de frontieră, lucru care ar elimina o mulţime de costuri şi timp pierdut. Acestea nu sunt nişte privilegii europene, ci nişte drepturi pe care România, ca stat membru UE, ar trebui să le obţină pentru cetăţenii săi.
La nivel instituţional, Poliţia şi vămile ar fi interconectate electronic cu toate celelalte autorităţi similare din statele Schengen, ceea ce ar face mult mai simplă urmărirea infractorilor şi prevenirea criminalităţii transfrontaliere. România este deja integrată în sistemul SIS (Sistemul Informatic Schengen).
Citeste mai departe ANALIZA Gandul.info
Astfel, apartenenţa la Schengen are atât o componentă care înlesneşte libertatea de mişcare şi de circulaţie pentru cetăţeni, dar şi una de întărire a securităţii şi a siguranţei publice în statele membre.
