"Pe de altă parte, în aproape toate casele românilor, chiar dacă pereţii stau să cadă, la loc de cinste este un televizor cu plasma 44 polici, un calculator cu abonament la internet".Dacă în nordul Italiei majoritatea îngrijitoarelor (badante) lucrează cu contract şi încep să îşi facă şi un cont în bancă pentru a-şi primi retribuţia, în sud, de exemplu la Canicatti, în Agrigento, Sicilia, cele cu un contract de muncă sunt excepţii, scrie gazetaromaneasca.com.

Preotul ortodox din Canicatti, Pavel Matyas, povesteşte: "M-a impresionat cazul unei românce care lucra noaptea la o femeie în vârstă, pentru 250 de euro pe lună. Italianca pretindea ca noaptea să i se facă diverse servicii de curăţenie, spălat pe jos, călcat, spălat geamuri. Ziua românca lucra la ore, pentru a-şi rotunji venitul, fiindcă acasă în România are patru copii, dintre care unul la Universitate. Nu se poate! Nu suntem sclavi pe plantaţie! Pe de altă parte, în aproape toate casele românilor, chiar dacă pereţii stau să cadă, la loc de cinste este un televizor cu plasma 44 polici, un calculator cu abonament la internet. Nu-i o glumă. Neavând rezidenţă, cele mai multe badante nu au un medic de familie, nu au codice fiscal, nu au nimic. Trec anii şi din păcate această situaţie este foarte greu de rezolvat, doar colaborarea cu instituţiile italiene specializzate ar putea schimba această situaţie. Şi poate o conştientizare mai bună a drepturilor noastre".

Părintele Ioan Lupăştean din Trento vorbeşte despre o situaţie mai bună în nord: "La noi, situaţia este mai bună decât în sud, cele mai multe badante lucrează cu contract, sunt excepţii cele fără. Acum cele mai multe îşi deschid la bancă un cont pentru a-şi primi salariile, conform noii legislaţiii italiene: dacă primeşti mai mult de 1000 de euro nu îi poţi primi decât în cont, nu cash. Se respectă ziua liberă, concediiile, totul este organizat bine. Evident, pădure fără uscături nu există".

În regiunea Agrigento, salariile sunt între 500 şi maxim 800 de euro. Dar viaţa este mai ieftină decât în nord, aşa se pot face mici economii. "Femeile românce vin să lucreze un an sau doi, dar nu reuşesc să rezolve toate problemele de acasă, aşa că îşi prelungesc şederea", mai spune părintele Ioan Lupăştean.

Părintele Pavel Matyas adaugă: "Vin şi lucrează ani de zile, multe n-ar vrea să se mai întoarcă; îşi aduc încet, încet familiile, copiii şi îşi încep din nou viaţa. Cele necăsătorite sau divorţate se căsătoresc, au copii, avem şi multe căsătorii mixte. Chiar şi ţiganii fac mai puţine probleme, s-au integrat mai bine, îşi trimit copii la şcoală, ceea ce nu poate decât să ne bucure!".

gazetaromaneasca.com

CITEȘTE ȘI: "Calendar ortodox, 15 ianuarie: Sf. Cuv. Pavel Tebeul şi Ioan Colibaşul"