Ministrul Justiției, Raluca Prună, a declarat marți că din anul 2002, când exista un cadru legislativ foarte clar, și până la finalul lui 2015 au fost trimise în judecată numai 16 persoane pentru rasism și xenofobie.

"Este foarte puțin într-o țară în care, sigur nu mai avem partide extremiste în Parlament, (…) avem însă mișcări din acestea promovate de partide politice parlamentare, care nu sunt ele însele extremiste, dar care promovează, aș îndrăzni să spun, tehnocrată fiind, într-un mod extremist, valorile tradiționale. Și eu îmi notasem despre aceste încercări de a justifica prin atașamentul la valori tradiționale respingerea dreptului fundamental al altcuiva, de exemplu, la căsătorie pentru toată lumea", a afirmat Prună, la dezbaterea "Extremismul de dreapta și instigarea la ură. Abordări politice, legale și administrative".

De asemenea, ea a criticat anumite manifestări publice prin care se neagă existența Holocaustului.

"Ca să răspund întrebării ‘este România o insulă ferită, este un spațiu în care nu există iliberalism’? Probabil că nu, pentru că, nu mai târziu de 2012, un senator din această țară, nici măcar n-a făcut un lucru foarte subtil, a făcut pur și simplu afirmația, în spațiul public, că Holocaustul în România nu a existat. (…) Deci suntem într-un context în care, în timp ce în Europa lumea, să spunem, încearcă să identifice forme mai subtile de xenofobie și de rasism, suntem în situația în care în România, repet, în 2012, cineva încalcă art. 6 din această ordonanță dacă nu mă înșel și după știința mea nu știu să fi existat consecințe penale", a declarat Raluca Prună.

Ministrul Justiției a opinat că niciodată nu este destul să se discute despre astfel de fenomene, deoarece nicio societate nu este o insulă ferită de fenomene rasiste, de xenofobie și de respingerea celuilalt.

Dezbaterea a fost organizată de Institutul Friedrich Ebert Stiftung și i-a mai avut ca invitați, printre alții, pe ambasadorul Republicii Federale Germania în România, Werner Hans Lauk, pe consilierul prezidențial Andrei Muraru și directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel". 

AGERPRES