"Este foarte puÈ›in într-o È›ară în care, sigur nu mai avem partide extremiste în Parlament, (…) avem însă miÈ™cări din acestea promovate de partide politice parlamentare, care nu sunt ele însele extremiste, dar care promovează, aÈ™ îndrăzni să spun, tehnocrată fiind, într-un mod extremist, valorile tradiÈ›ionale. Și eu îmi notasem despre aceste încercări de a justifica prin ataÈ™amentul la valori tradiÈ›ionale respingerea dreptului fundamental al altcuiva, de exemplu, la căsătorie pentru toată lumea", a afirmat Prună, la dezbaterea "Extremismul de dreapta È™i instigarea la ură. Abordări politice, legale È™i administrative".
De asemenea, ea a criticat anumite manifestări publice prin care se neagă existența Holocaustului.
"Ca să răspund întrebării ‘este România o insulă ferită, este un spaÈ›iu în care nu există iliberalism’? Probabil că nu, pentru că, nu mai târziu de 2012, un senator din această È›ară, nici măcar n-a făcut un lucru foarte subtil, a făcut pur È™i simplu afirmaÈ›ia, în spaÈ›iul public, că Holocaustul în România nu a existat. (…) Deci suntem într-un context în care, în timp ce în Europa lumea, să spunem, încearcă să identifice forme mai subtile de xenofobie È™i de rasism, suntem în situaÈ›ia în care în România, repet, în 2012, cineva încalcă art. 6 din această ordonanță dacă nu mă înÈ™el È™i după È™tiinÈ›a mea nu È™tiu să fi existat consecinÈ›e penale", a declarat Raluca Prună.
Ministrul Justiției a opinat că niciodată nu este destul să se discute despre astfel de fenomene, deoarece nicio societate nu este o insulă ferită de fenomene rasiste, de xenofobie și de respingerea celuilalt.
Dezbaterea a fost organizată de Institutul Friedrich Ebert Stiftung È™i i-a mai avut ca invitaÈ›i, printre alÈ›ii, pe ambasadorul Republicii Federale Germania în România, Werner Hans Lauk, pe consilierul prezidenÈ›ial Andrei Muraru È™i directorul Institutului NaÈ›ional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel".
AGERPRES
